Mandatul și atribuțiile lui Ilie Bolojan ca premier interimar
Ilie Bolojan poate conduce Guvernul interimar, asigurând continuitatea administrației centrale și coordonarea miniștrilor, însă are atribuții limitate conform Constituției și Codului administrativ.
În această perioadă, el poate conduce ședințele de Guvern, coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție și asigura continuitatea administrației centrale. Guvernul poate adopta acte strict necesare pentru funcționarea statului: plăți curente, aplicarea bugetului deja aprobat, gestionarea instituțiilor publice, continuitatea serviciilor esențiale și măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Constituția formulează această limită prin expresia „administrarea treburilor publice”.
Codul administrativ precizează că, după încetarea mandatului, Guvernul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Asta blochează, practic, marile reforme care ar cere legislație nouă, schimbări fiscale majore, restructurări ample sau măsuri asumate politic în numele unei majorități parlamentare inexistente.
Deși căderea Guvernului declanșează procedura pentru desemnarea unui nou premier, instalarea rapidă a unui nou Cabinet nu este garantată. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele, înaintea celor formale, și a exclus alegerile anticipate, dar negocierile se anunță complicate. PSD ar vrea o formulă de guvernare cu PNL, însă fără Bolojan premier, în timp ce PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină într-o formulă de guvernare cu social-democrații.
În lipsa unei majorități clare, Ilie Bolojan poate rămâne o perioadă la Palatul Victoria ca premier al unui Guvern interimar, cu atribuții limitate. Precedentul Boc arată că un asemenea interimat se poate prelungi: Guvernul demis în octombrie 2009 a administrat treburile curente până în decembrie, timp de aproximativ 71 de zile.
Președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. Apoi desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar acesta are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Dacă negocierile se blochează, Constituția deschide și varianta alegerilor anticipate, dar numai în condiții stricte. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu un automatism.
