Canada analizează împreună cu partenerii europeni formule pentru aprofundarea semnificativă a relației cu Uniunea Europeană, într-un proces pe care The Wall Street Journal îl descrie drept o posibilă relație de tip „membru asociat”, pe fondul deteriorării relațiilor comerciale dintre Ottawa și Washington.
Conceptul nu reprezintă însă, în acest moment, un statut juridic existent în arhitectura Uniunii Europene și nici o candidatură canadiană pentru aderare. Potrivit WSJ, premierul Mark Carney i-a cerut emisarului său special pentru Europa să analizeze cele mai ambițioase variante posibile de apropiere de UE, fără aderare deplină și fără integrarea completă în piața unică. Detaliile sunt în prezent analizate de grupuri tehnice de lucru.
Demersul face parte dintr-o repoziționare mai amplă a Canadei, care încearcă să își reducă vulnerabilitatea față de piața americană și să își diversifice relațiile comerciale, tehnologice și de securitate.
Mark Carney accelerează apropierea Canadei de Europa
The Wall Street Journal relatează că Mark Carney a purtat, în ultimele luni, discuții private cu numeroși lideri europeni, inclusiv din Franța, Germania, Italia și statele scandinave, pentru identificarea unor formule de integrare economică și strategică mult mai profundă între Canada și Europa.
Direcția este confirmată și de pozițiile publice ale guvernului canadian. Carney a declarat anterior că Ottawa urmărește construirea unei rețele de parteneriate cu state care împărtășesc interese strategice similare, în special în domeniile energiei, inteligenței artificiale, mineralelor critice, securității și infrastructurii.
Canada a devenit deja primul stat din afara Europei care participă la instrumentul european SAFE pentru investiții și achiziții comune în domeniul apărării. Acordul a fost încheiat oficial de Consiliul UE în iunie 2026 și oferă companiilor canadiene acces la proiectele finanțate prin mecanismul european.
În mai, Mark Carney a devenit și primul lider al unui stat din afara Europei invitat să participe la un summit al Comunității Politice Europene, iar Ottawa și Bruxellesul au anunțat continuarea cooperării în domeniul lanțurilor de aprovizionare, mineralelor critice, energiei și tehnologiilor digitale.
Piața unică nu este, deocamdată, pe masa negocierilor
O eventuală integrare a Canadei în piața unică europeană ar reprezenta un pas mult mai amplu decât actualul acord comercial CETA și ar presupune acceptarea unor componente semnificative ale reglementărilor europene.
Modelul Spațiului Economic European, prin care Norvegia, Islanda și Liechtenstein participă la piața unică fără a fi membre ale Uniunii Europene, a fost discutat în cercurile de politică europeană ca posibilă referință teoretică.
Un oficial european declara însă în august pentru Euronews că o asemenea opțiune nu se afla atunci pe masa negocierilor și că discuția rămânea una teoretică.
Mai mult, aderarea propriu-zisă a Canadei la Uniunea Europeană nu este o opțiune în cadrul actualelor tratate. Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede posibilitatea aderării pentru „orice stat european”, ceea ce ridică un obstacol juridic fundamental în cazul Canadei.
Prin urmare, formula de „membru asociat” folosită de WSJ trebuie înțeleasă ca o descriere politică a nivelului de integrare analizat, nu ca denumirea unui statut european deja existent.
Mobilitatea forței de muncă și schimburile educaționale, printre opțiunile analizate
Una dintre componentele discutate privește facilitarea mobilității între Canada și statele europene.
Potrivit WSJ, printre variantele analizate se numără o circulație mai ușoară a lucrătorilor și extinderea schimburilor educaționale. Nu există însă, în acest moment, un acord oficial care să elimine în general permisele de muncă sau de ședere pentru cetățenii canadieni în Uniunea Europeană.
Cooperarea în cercetare este deja mult mai avansată. Canada este asociată programului european Horizon Europe, iar cercetătorii și companiile canadiene pot participa inclusiv la o serie de proiecte europene din domeniile inteligenței artificiale, tehnologiilor cuantice și spațiului.
Ottawa și Bruxellesul au convenit încă din 2025 să exploreze extinderea participării canadiene la viitoarele programe europene de cercetare și să intensifice schimburile în educație și inovare.
Cabluri submarine, inteligență artificială și infrastructură digitală
Dimensiunea tehnologică reprezintă una dintre componentele cele mai avansate ale parteneriatului.
Canada și UE au deja un Parteneriat Digital care include cooperarea în inteligență artificială, securitate cibernetică, rețele 5G, infrastructuri de comunicații securizate și cabluri submarine.
La prima reuniune a Consiliului Parteneriatului Digital UE–Canada, organizată în decembrie 2025, cele două părți au convenit să exploreze noi rute de comunicații internaționale, inclusiv prin regiunea arctică, și să coopereze în dezvoltarea infrastructurii pentru centre de date, capacități de calcul pentru inteligență artificială și tehnologii digitale suverane.
Strategia canadiană pentru inteligență artificială lansată în 2026 urmărește, la rândul său, dezvoltarea unor capacități naționale de cloud și calcul avansat pentru reducerea dependenței de furnizori externi. Ottawa a anunțat că acolo unde Canada nu poate construi singură aceste infrastructuri va coopera cu aliați considerați de încredere, Germania fiind deja unul dintre partenerii desemnați.
Această direcție converge cu strategia Uniunii Europene de reducere a dependenței de furnizori tehnologici externi, în special în domeniul cloudului și al infrastructurii pentru inteligență artificială.
Canada se apropie și de industria europeană de apărare
Cooperarea în domeniul militar s-a intensificat considerabil în ultimul an.
În iulie, Canada a desemnat compania germană Thyssenkrupp Marine Systems drept furnizor preferat pentru viitoarea flotă de până la 12 submarine ale Marinei Regale Canadiene. Modelul selectat este Type 212CD, dezvoltat în cadrul cooperării germano-norvegiene.
Nu există însă încă un contract final în valoare de 25 de miliarde de dolari, așa cum a fost relatat în unele versiuni ale informației. Ottawa a intrat în negocieri cu TKMS, iar guvernul canadian descrie proiectul drept cea mai mare achiziție militară din istoria țării, fără să fi anunțat până acum valoarea contractuală finală.
Canada, Germania și Norvegia au declarat ulterior că proiectul submarinelor va servi drept bază pentru o cooperare mai largă în domeniile apărării, investițiilor, energiei, inteligenței artificiale, spațiului și mineralelor critice.
Relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru economia canadiană
Pivotarea către Europa nu poate elimina rapid dependența Canadei de economia Statelor Unite.
Datele oficiale canadiene arată că piețele din afara SUA au reprezentat 32,8% din exporturile canadiene în 2025, ceea ce înseamnă că aproximativ două treimi dintre exporturi au continuat să fie absorbite de piața americană.
Tocmai această concentrare explică strategia lui Mark Carney de diversificare accelerată a relațiilor comerciale și de atragere a capitalului din Europa, Asia și alte regiuni.
Într-un discurs susținut în iunie, premierul canadian a vorbit explicit despre construirea unor „coaliții” flexibile între puteri medii și a susținut inclusiv crearea unei punți economice între Uniunea Europeană și Parteneriatul Trans-Pacific, care ar putea reuni economii cu o populație cumulată de aproximativ 1,5 miliarde de persoane.
CETA rămâne incomplet ratificat la aproape un deceniu de la semnare
Unul dintre obstacolele politice ale unei integrări mai profunde este chiar situația actualului acord comercial dintre cele două părți.
CETA este aplicat provizoriu din septembrie 2017, însă numai 17 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au finalizat procesul național de ratificare.
Zece state – Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia – nu au finalizat încă ratificarea, potrivit Comisiei Europene.
Această situație evidențiază dificultatea politică a negocierii unei relații mult mai profunde, care ar putea presupune armonizare legislativă, mobilitate sporită și acces reciproc în sectoare considerate strategice.
Pentru moment, Canada nu negociază aderarea la Uniunea Europeană și nici nu există un statut oficial de „membru asociat” pe care Ottawa să îl poată solicita în baza tratatelor actuale. Ceea ce se conturează este însă o tentativă de construire a unei formule fără precedent de asociere economică, tehnologică și de securitate între UE și un stat nord-american.
Direcția politică este deja vizibilă: Ottawa încearcă să transforme relația cu Europa dintr-un parteneriat comercial privilegiat într-un pilon strategic al politicii externe și economice canadiene, într-un moment în care relația cu Statele Unite traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.
