Brexit continuă să coste economia britanică: exporturile către UE ar fi putut fi cu până la 6,5 miliarde de lire mai mari anual

5 Min Citire
Foto ilustrație Atlas News

Exporturile britanice către Uniunea Europeană ar fi putut fi cu 3,7–6,5 miliarde de lire sterline mai mari în fiecare an dacă Londra și Bruxelles-ul ar fi încheiat, după Brexit, un acord pentru recunoașterea reciprocă a testării și certificării produselor, potrivit unei analize publicate joi de Institute for Public Policy Research (IPPR). La limita superioară a estimării, impactul echivalează cu aproximativ 0,18% din PIB-ul Marii Britanii. (IPPR)

Raportul analizează efectele barierelor de reglementare introduse după intrarea în vigoare, în 2021, a noilor relații comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Una dintre principalele probleme identificate este absența unui acord de recunoaștere reciprocă – Mutual Recognition Agreement (MRA) – care să permită acceptarea de către UE a testelor și certificărilor realizate de organisme britanice.

În prezent, mii de produse fabricate și certificate în Regatul Unit trebuie să treacă prin proceduri suplimentare de evaluare înainte de a putea fi comercializate pe piața europeană, ceea ce generează costuri administrative și comerciale suplimentare pentru exportatori.

Unele companii au renunțat la exporturile către UE

IPPR susține că noile bariere au determinat unele companii britanice să renunțe complet la exporturile către Uniunea Europeană, în timp ce altele au ales să înființeze subsidiare în interiorul blocului comunitar pentru a reduce costurile și dificultățile administrative. (The Guardian)

Publicitate
Ad Image

Cercetătorii au încercat să izoleze efectul lipsei unui acord de recunoaștere reciprocă de alte șocuri care au afectat comerțul britanic în ultimii ani, inclusiv pandemia de COVID-19, modificările lanțurilor globale de aprovizionare, sancțiunile împotriva Rusiei, evoluțiile pieței energetice și schimbările în fluxurile de reexport.

Potrivit raportului, efectul asupra exporturilor rămâne semnificativ statistic și după ajustarea modelelor pentru acești factori. Autorii estimează că un acord extins de recunoaștere reciprocă ar fi putut majora exporturile britanice de bunuri către UE cu până la 6,5 miliarde de lire anual. (Issuu)

Estimările reprezintă însă un scenariu contrafactual – volumul suplimentar de exporturi pe care modelele IPPR indică faptul că Marea Britanie l-ar fi putut realiza în absența actualelor bariere – și nu pierderi contabile directe ale companiilor.

Industria auto, electronicele și sectorul farmaceutic, cele mai expuse

Cele mai importante efecte estimate se concentrează în câteva sectoare industriale cu o pondere ridicată în comerțul dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Exporturile de automobile și componente auto ar fi putut fi cu 2,48–3,42 miliarde de lire mai mari anual. Pentru produsele electronice, diferența estimată este de 1,17–1,67 miliarde de lire, iar industria farmaceutică ar fi putut exporta suplimentar produse în valoare de aproximativ 740–820 de milioane de lire în fiecare an. (The Guardian)

IPPR recomandă guvernului britanic să urmărească negocierea unui acord de recunoaștere reciprocă bazat pe o formă de „aliniere dinamică”. Într-un asemenea sistem, Regatul Unit și-ar menține reglementările relevante pentru produse în concordanță cu normele europene, ceea ce ar permite autorităților celor două părți să recunoască mai ușor evaluările și certificările efectuate de cealaltă parte.

Autorii raportului consideră că această variantă ar genera cele mai mari beneficii economice și ar avea șanse mai mari de acceptare din partea Uniunii Europene. (Issuu)

Londra încearcă să reducă barierele comerciale post-Brexit

Guvernul condus de Keir Starmer a încercat în 2026 să exploreze o integrare economică mai profundă cu Uniunea Europeană. Oficialii britanici au discutat inclusiv posibilitatea unei formule apropiate de o piață unică pentru bunuri, însă ideea nu a fost preluată în forma propusă, pe fondul rezervelor europene privind separarea liberei circulații a mărfurilor de celelalte libertăți fundamentale ale pieței unice. Guvernul britanic a continuat, în același timp, să excludă revenirea formală în piața unică sau în uniunea vamală. (The Guardian)

Negocierile dintre Londra și Bruxelles continuă însă în domenii mai restrânse. Printre acestea se află un acord sanitar și fitosanitar destinat reducerii barierelor pentru comerțul agroalimentar și conectarea sistemelor britanic și european de comercializare a certificatelor de emisii. (Consilium)

Potrivit IPPR, beneficiul potențial al eliminării barierelor asociate testării și certificării produselor ar fi de aproximativ trei ori mai mare decât câștigul economic anual estimat de guvernul britanic în urma aderării Regatului Unit la Comprehensive and Progressive Agreement for Trans-Pacific Partnership (CPTPP). (The Guardian)

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *