Contextul declarării stării de alertă
Blocul Național Sindical (BNS) solicită organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției după încheierea stării de alertă în energie, invocând riscul ca Guvernul să dobândească prerogative asupra drepturilor cetățenilor.
Pe 31 iulie 2026, a fost instituită starea de alertă la nivel național pentru 30 de zile, ca urmare a scăderii producției de energie electrică și a nivelului extrem de redus al Dunării. Actul oficial menționează și situația de la Cernavodă, unde Unitatea 1 fusese oprită, iar funcționarea Unității 2 era amenințată de nivelul apei.
BNS afirmă că actuala criză readuce în discuție o problemă rămasă nerezolvată după pandemia de COVID-19: starea de alertă nu este prevăzută expres în Constituția României, spre deosebire de starea de asediu și de urgență.
Sindicaliștii subliniază că problema nu este una tehnică, ci constituțională, deoarece legislația stării de alertă permite adoptarea unor măsuri cu impact important asupra cetățenilor, fără a beneficia de aceleași garanții ca starea de urgență.
BNS susține că „În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”.
Organizația solicită ca viitoarea Constituție să prevadă explicit cine poate declara și prelungi starea de alertă, durata acesteia, limitele competențelor Guvernului și condițiile în care drepturile și libertățile pot fi afectate. BNS cere și reguli clare privind controlul parlamentar, protecția salariaților, dialogul social, motivarea măsurilor și mecanismul prin care țara revine la regimul normal de guvernare.
În prezent, Constituția reglementează starea de asediu și starea de urgență la articolul 93, ambele instituite de Președintele României cu obligația încuviințării Parlamentului. Starea de alertă este reglementată prin legislație infraconstituțională și nu este inclusă printre aceste regimuri excepționale.
Starea de alertă actuală a fost declarată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin Hotărârea nr. 15 din 31 iulie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 637, din cauza riscului de dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național.
Documentul prevede că Transelectrica poate lua măsuri pentru menținerea siguranței sistemului, inclusiv creșterea producției disponibile, asigurarea importurilor de electricitate sau reducerea consumului, dacă situația o impune. Guvernul a explicat că nivelul foarte scăzut al Dunării amenința funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, care acoperă aproximativ 10% din consumul național de electricitate.
Noua hotărâre nu include restricții asupra circulației, întrunirilor sau activităților economice, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei, ci se concentrează pe măsuri pentru sistemul energetic și instituțiile statului. BNS folosește această stare de alertă pentru a relua dezbaterea privind cadrul constituțional al regimurilor excepționale.
În timpul pandemiei de COVID-19, România a fost aproape doi ani în stare de alertă națională, instituită prin Hotărârea Guvernului 394 din 18 mai 2020 și prelungită succesiv până la 9 martie 2022, când a încetat odată cu expirarea ultimei hotărâri.
În acea perioadă, starea de alertă a permis aplicarea unor măsuri precum obligativitatea purtării măștii, limitarea întrunirilor, restricționarea circulației în anumite intervale sau organizarea muncii de la domiciliu.
Curtea Constituțională s-a pronunțat de mai multe ori asupra Legii 55/2020, declarând în iunie 2021 neconstituționale anumite prevederi privind soluționarea acțiunilor împotriva hotărârilor Guvernului referitoare la starea de alertă, menținând însă constituționale alte dispoziții contestate.
Un referendum pentru modificarea Constituției nu poate fi organizat direct prin decizia Guvernului sau a Președintelui. Mai întâi trebuie urmată procedura constituțională de revizuire.
Inițiativa poate aparține Președintelui României la propunerea Guvernului, unui număr de cel puțin o pătrime dintre deputați sau senatori ori unui număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot. După aprobarea proiectului de revizuire de către Parlament și controlul Curții Constituționale, modificarea trebuie supusă referendumului. Legea referendumului prevede că votul trebuie să aibă loc în termen de 30 de zile de la adoptarea proiectului de revizuire.
BNS solicită Președintelui și Guvernului să inițieze imediat consultări cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiști în drept constituțional și să pună în dezbatere publică un proiect.
Organizația precizează că „pentru BNS, miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale”.
