Armata Cubei în prezent și percepția amenințării pentru SUA, potrivit Wall Street Journal
Armata Cubei, odinioară una dintre cele mai puternice din America Latină, a suferit un declin semnificativ, iar capacitatea sa militară este astăzi redusă, în timp ce administrația Trump a declarat Cuba drept o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale a Statelor Unite.
În perioada Războiului Rece, armata cubaneză număra peste 200.000 de militari și era susținută puternic de Uniunea Sovietică, participând activ în conflicte externe, cum ar fi cele din Angola și Siria. Astăzi, potrivit Wall Street Journal, efectivele active ale armatei cubaneze au scăzut la aproximativ 40.000–45.000 de soldați, structura fiind organizată pe trei regiuni pentru apărarea estului, centrului și vestului insulei.
Declinul se reflectă și în capacitățile tehnice și logistice. Aviația și marina Cubei, cândva considerate printre cele mai bune din America Latină, au devenit aproape nefuncționale. Avioanele de luptă, în special cele sovietice MiG, sunt probabil neoperative, iar navele militare nu mai funcționează decât în cazul unor ambarcațiuni mici de patrulare ale pazei de coastă.
Frank Mora, fost oficial al administrației Obama pentru America Latină, a descris armata Cubei drept „o cochilie a cochiliei” a ceea ce era anterior. În pofida acestui declin, administrația Trump a adoptat o poziție dură față de regimul de la Havana, declarând în ianuarie Cuba drept „o amenințare neobișnuită și extraordinară” la adresa securității naționale americane.
Acest statut a fost motivat prin presupusa aliniere a Cubei cu grupări teroriste desemnate de SUA, organizații criminale transnaționale și rivali strategici precum Rusia și China. În acest context, SUA l-au inculpat pe fostul lider cubanez Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani, pentru acuzații de crimă și au impus sancțiuni suplimentare conducerii militare cubaneze.
Secretarul de stat Marco Rubio a acuzat Cuba că găzduiește baze de informații pentru China și Rusia, susținând că existența unui „stat eșuat” la 90 de mile de coastele SUA, condus de aliați ai adversarilor Washingtonului, reprezintă o amenințare de securitate națională.
Un aspect menționat de Wall Street Journal, citând Axios, este presupusa achiziție de către Havana a aproximativ 300 de drone, cu planuri analizate pentru utilizarea acestora împotriva bazei americane de la Guantánamo sau a localității Key West din Florida în cazul unui atac american. Totuși, experții citați în articol sunt sceptici față de posibilitatea unui atac preventiv cubanez, considerând că o astfel de acțiune ar fi sinucigașă. Brian Fonseca, expert în Cuba și studii de apărare la Florida International University, a sugerat că scurgerea acestor informații ar putea face parte dintr-o narațiune menită să prezinte Cuba ca o amenințare iminentă.
Doctrina militară a Cubei se bazează pe conceptul de „Războiul întregului popor”, instituit de Fidel Castro în 1980. Aceasta urmărește transformarea apărării insulei într-o rezistență generalizată în cazul unei invazii. În contextul deteriorării relațiilor cu Washingtonul, regimul cubanez a intensificat exercițiile militare, iar televiziunea de stat a difuzat imagini cu civili implicați în activități de apărare, inclusiv persoane în vârstă cu puști AK-47 uzate, femei plantând mine și transportul de artilerie cu atelaje trase de boi.
Criza economică a afectat capacitatea de apărare a Cubei. Potrivit Wall Street Journal, insula produce doar aproximativ 40% din necesarul zilnic de petrol, iar lipsa combustibilului provoacă pene de curent prelungite și perturbări importante în transport. Aceasta influențează negativ funcționarea echipamentelor militare și a programelor de antrenament și mentenanță.
Craig Deare, fost oficial al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump, a afirmat că militarii cubanezi „ar putea avea puști funcționale și muniție, dar nu ar avea nicio șansă împotriva celei mai puternice armate din lume”.
Potrivit evaluărilor din Wall Street Journal și ale experților citați, nu există indicii solide că Havana ar dispune de o capacitate ofensivă convențională semnificativă împotriva Statelor Unite ale Americii. Cuba poate reprezenta o problemă de securitate prin alianțele sale cu Rusia și China, prin activități de informații sau capabilități asimetrice, dar forțele sale armate nu par capabile să susțină o ofensivă serioasă împotriva SUA.
Evan Ellis, profesor de studii latino-americane la U.S. Army War College, consideră că strategia regimului cubanez urmărește supraviețuirea prin rezistență prelungită folosind tactici de gherilă, nu prin victorie militară convențională.
