Percepții și experiențe ale ambasadorului în România
Ambasadorul Japoniei în România, Katae Takashi, a declarat că Nadia Comăneci este extrem de cunoscută în Japonia, mai ales în rândul generației lui, care a avut ocazia să o vadă evoluând. Pentru mulți japonezi, numele ei este primul care le vine în minte când se gândesc la România. A adăugat și felicitări pentru David Popovici, campion european la 100 metri liber de trei ori consecutiv, subliniind că sportul rămâne un pod important între cele două țări.
Katae Takashi, diplomat de carieră din 1986, conduce misiunea diplomatică japoneză la București din ianuarie 2024. În cadrul unui interviu intitulat „Ping Pong”, a descris România în trei cuvinte ca fiind „istorică, cu oameni calzi și dinamică”, iar Japonia ca fiind „inovatoare, meticuloasă, armonioasă”. Spune că a mâncat mici chiar cu o seară înainte de interviu, iar o postare a ambasadei despre acest preparat a adus o creștere semnificativă a numărului de urmăritori.
Referitor la limba română, ambasadorul a mărturisit că a început să o învețe înainte de a veni la București, dar a renunțat după ce a descoperit că majoritatea românilor vorbesc engleza foarte bine. Nu pronunția l-a descurajat, ci propozițiile lungi și complexe, mai greu de gestionat decât în engleză sau japoneză.
Într-un răspuns direct din același set de întrebări, Takashi a identificat un stereotip pe care ar dori să îl vadă dispărut: „Ideea că japonezii sunt dependenți de muncă și că Japonia e o societate dominată de bărbați”. Spune că accentul s-a mutat, în ultimii ani, de la orele lucrate la echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Ambasadorul a spus că din România ar lua miere de salcâm, o sticlă de Fetească Neagră, ceramică de Horezu și „căldura ospitalității românești”. Din Japonia, își dorește să aducă mai mulți tineri japonezi și investiții în tehnologie verde.
La întrebarea despre cum dorește să fie amintit după încheierea mandatului, Katae Takashi a răspuns simplu: că a fost un om de încredere, respectuos și un partener cu care meritau să mai lucreze.
