Alegerile parlamentare din Israel, desfășurate pe 27 octombrie, au lăsat țara într-un blocaj politic, după ce alianța premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 dintre cele 120 de mandate din Knesset, sub pragul de 61 necesar unei majorități. Blocul opoziției, condus de Gadi Eisenkot, are 48 de mandate, iar cele două formațiuni arabe dețin împreună 19 locuri. Rezultatele publicate de Comisia Electorală Centrală deschid negocieri dificile pentru formarea viitorului guvern.
Likud rămâne cel mai mare partid, dar Netanyahu nu mai controlează majoritatea
Potrivit rezultatelor anunțate în dimineața zilei de 30 octombrie, partidul Likud, condus de Netanyahu, a obținut 27 de mandate, urmat de Yashar, formațiunea fostului șef al armatei Gadi Eisenkot, cu 21 de mandate. Partidul B’Yachad, condus de fostul premier Naftali Bennett, a câștigat 12 locuri.
Cele două formațiuni predominant arabe, Lista Comună și Ra’am, au obținut 11, respectiv opt mandate, ajungând la un total istoric de 19 locuri în Parlament. Participarea la scrutin a fost de 77,9%, una dintre cele mai ridicate din ultimele decenii.
Din punct de vedere matematic, blocul lui Eisenkot și formațiunile arabe ar putea reuni 67 de mandate, peste pragul majorității parlamentare. O asemenea alianță întâmpină însă obstacole politice, deoarece mai multe partide din opoziție au exclus colaborarea cu formațiunile arabe.
O altă posibilitate o reprezintă constituirea unui guvern de unitate națională, printr-un acord între actuala putere și o parte a opoziției. Niciuna dintre variante nu beneficiază, deocamdată, de un acord politic anunțat.
Netanyahu contestă scrutinul, iar autoritățile resping acuzațiile de fraudă generalizată
Blocajul parlamentar este amplificat de acuzațiile formulate de Benjamin Netanyahu și partidul Likud, care susțin că rezultatul alegerilor ar fi fost influențat prin fraude și intervenții externe, în special în comunitățile arabe.
Likud a invocat presupuse cazuri de cumpărare a voturilor și mobilizare ilegală a alegătorilor. Poliția israeliană a transmis însă că nu deține probe care să susțină afirmațiile privind fraudarea generalizată a scrutinului.
Separat, președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a solicitat serviciului de securitate internă Shin Bet să investigheze suspiciuni de finanțare externă a unor activități electorale. Presa israeliană a relatat despre o posibilă implicare a Qatarului, acuzație respinsă de Doha.
Shin Bet a precizat că investigația are un caracter limitat și nu pune sub semnul întrebării votul comunității arabe în ansamblu. Comisia Electorală Centrală a respins, la rândul său, acuzațiile privind existența unor nereguli sistematice care ar compromite rezultatele.
Gadi Eisenkot a cerut investigarea oricărei suspiciuni de interferență străină, dar l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă să delegitimeze scrutinul și să întârzie instalarea noului Parlament.
Urmează negocierile pentru desemnarea unui nou premier
Rezultatele numărării voturilor urmează să fie transmise oficial președintelui Isaac Herzog pe 4 noiembrie, după încheierea verificărilor administrative. Ulterior, șeful statului va consulta partidele parlamentare și va desemna un candidat pentru formarea guvernului.
Noul Knesset este programat să își înceapă mandatul pe 10 noiembrie. Chiar înaintea constituirii unui nou executiv, opoziția și partidele arabe ar putea coopera pentru alegerea conducerii Parlamentului și stabilirea agendei legislative.
Netanyahu își păstrează funcția de premier până la învestirea unui nou guvern. Dacă negocierile nu produc o majoritate parlamentară, Israelul ar putea ajunge la un nou scrutin, după epuizarea procedurilor constituționale pentru formarea executivului.
Citește și
Alegerile din Israel adâncesc blocajul politic: patru scenarii pentru formarea noului guvern
