Israelienii votează marți, 27 octombrie, pentru alegerea unui nou Parlament, în primul scrutin organizat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în regiune. Premierul Benjamin Netanyahu încearcă să obțină un nou mandat, în timp ce opoziția condusă de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot, contestă actuala guvernare. Sondajele indică o competiție strânsă, fără o majoritate parlamentară asigurată pentru vreuna dintre tabere.
Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt eligibili să participe la scrutin, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7:00 și se vor închide la 22:00, când televiziunile israeliene vor prezenta primele sondaje realizate la ieșirea de la urne.
Netanyahu se confruntă cu opoziția condusă de Gadi Eisenkot
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, cu peste 19 ani petrecuți la conducerea guvernului, și-a construit campania în jurul politicii de securitate și al relației cu Statele Unite. Liderul partidului Likud își prezintă experiența din timpul conflictelor militare drept principalul argument pentru continuarea mandatului.
Principalul său adversar este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al formațiunii centriste Yashar. Acesta critică modul în care Netanyahu a gestionat crizele de securitate și cere asumarea responsabilității politice pentru deficiențele care au precedat atacul Hamas din octombrie 2023.
Un alt subiect important al campaniei îl reprezintă serviciul militar obligatoriu. Partidele ultraortodoxe care au susținut guvernul Netanyahu solicită menținerea unor scutiri pentru tinerii care studiază în instituții religioase, în timp ce Eisenkot și alți lideri ai opoziției cer extinderea obligațiilor de recrutare.
Campania a fost marcată și de intervențiile președintelui american Donald Trump, care și-a exprimat public susținerea pentru Netanyahu. La 25 octombrie, liderul de la Casa Albă și-a reiterat sprijinul, invocând necesitatea continuării cooperării cu premierul israelian în privința Iranului.
Eisenkot a criticat această implicare, afirmând că alegerea viitorului conducător al guvernului aparține cetățenilor israelieni și că Washingtonul poate colabora cu oricare dintre liderii desemnați prin procesul democratic.
Scrutinul are loc pe fondul consecințelor atacului Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de persoane luate ostatice. Războiul declanșat ulterior de Israel în Fâșia Gaza, confruntările cu Hezbollah și conflictul cu Iranul au accentuat dezbaterile interne privind securitatea și responsabilitatea conducerii politice.
Formarea unei majorități de 61 de mandate, principala miză după vot
Alegătorii israelieni desemnează cei 120 de membri ai Knessetului, printr-un sistem de reprezentare proporțională. Pentru formarea unei majorități parlamentare sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Sondajele publicate înaintea scrutinului indică un echilibru între blocul politic al lui Netanyahu și formațiunile de opoziție. Rezultatul partidelor mai mici, inclusiv al celor care reprezintă minoritatea arabă, poate influența negocierile pentru constituirea viitoarei coaliții.
Netanyahu ar putea avea din nou nevoie de sprijinul partenerilor săi Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich. În tabăra adversă, posibilitatea unei colaborări cu partidele arabe rămâne controversată, Eisenkot excluzând până acum participarea acestora la o coaliție condusă de el.
Primele estimări electorale vor fi disponibile marți seară, după închiderea urnelor. Rezultatele finale sunt așteptate până la 30 octombrie, iar publicarea oficială este prevăzută pentru 4 noiembrie.
După stabilirea rezultatelor, președintele Isaac Herzog va consulta formațiunile parlamentare și va desemna un candidat pentru formarea guvernului. Acesta va avea la dispoziție până la 42 de zile pentru a obține sprijinul necesar.
În absența unei majorități, negocierile ar putea continua timp de mai multe săptămâni. Dacă încercările de formare a unui guvern eșuează, Israelul poate ajunge la noi alegeri, actualul executiv urmând să își exercite atribuțiile cu titlu interimar.
Citește și
Alegerile din Israel: ce indică sondajele și cât se poate schimba politica externă
