Procesul lui Rodrigo Duterte pentru crime împotriva umanității începe la Haga pe 30 noiembrie
Curtea Penală Internațională a anunțat că procesul fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte pentru presupuse crime împotriva umanității va începe pe 30 noiembrie, la Haga.
Duterte, în vârstă de 81 de ani, este acuzat de crimă, tortură și viol în legătură cu campania antidrog desfășurată în perioada în care a condus Filipine și anterior, ca primar al orașului Davao.
Fostul lider filipinez este primul fost șef de stat asiatic inculpat de ICC. El se află în detenție în Olanda din martie 2025, după ce a fost arestat pe aeroportul din Manila și transferat ulterior la Haga.
Procesul este urmărit atent atât în Filipine, cât și la nivel internațional, fiind considerat un test important pentru capacitatea ICC de a judeca foști lideri politici pentru politici interne controversate.
Procurorii ICC susțin că Rodrigo Duterte ar fi coordonat sau permis o campanie sistematică de execuții extrajudiciare în cadrul așa-numitului „război împotriva drogurilor”. Ancheta vizează perioada 1 noiembrie 2011 – 16 martie 2019, care include mandatul său de primar în Davao și prima parte a mandatului prezidențial.
Potrivit procurorilor, Duterte ar fi acționat ca „coautor indirect”, folosind polițiști și asasini plătiți pentru a elimina persoane suspectate de implicare în traficul sau consumul de droguri. ICC a menționat anterior cel puțin 76 de cazuri de omor investigate direct.
Organizațiile pentru drepturile omului estimează că bilanțul real al campaniei ar putea ajunge la aproximativ 30.000 de morți. Poliția filipineză a susținut constant că forțele de ordine au acționat în legitimă apărare.
Rodrigo Duterte a fost ales președinte al Filipinelor în 2016, după o campanie construită pe promisiunea combaterii dure a criminalității și traficului de droguri. Stilul său autoritar și discursul agresiv au atras atât susținători, cât și critici la nivel internațional.
În timpul mandatului său, Duterte a făcut în repetate rânduri declarații controversate privind eliminarea suspecților implicați în droguri. ICC a prezentat aceste declarații ca parte a probelor care ar demonstra încurajarea violenței împotriva civililor.
Fostul președinte a respins constant acuzațiile și nu recunoaște autoritatea Curții Penale Internaționale. Avocații săi susțin că Filipine s-au retras din Statutul de la Roma în timpul mandatului său și că ICC nu mai avea jurisdicție asupra țării.
Arestarea lui Duterte a avut loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre familia Duterte și actualul președinte Ferdinand Marcos Jr. Cele două familii formaseră o alianță puternică înaintea alegerilor din 2022, când Sara Duterte a devenit vicepreședinte.
Ulterior, relațiile dintre cele două tabere s-au deteriorat, iar administrația Marcos a permis cooperarea cu ICC. Susținătorii lui Duterte susțin că procesul are și o componentă politică internă.
În prezent, influența familiei Duterte rămâne puternică în sudul Filipinelor. Fiul fostului președinte, Sebastian Duterte, conduce interimar orașul Davao, iar Sara Duterte este considerată o posibilă candidată la alegerile prezidențiale din 2028.
Procesul de la Haga ar putea dura mai mulți ani. Dacă va fi găsit vinovat, Rodrigo Duterte riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață.
ICC a emis și un mandat de arestare pe numele fostului șef al poliției filipineze, Ronald dela Rosa, considerat unul dintre principalii executanți ai campaniei antidrog. Acesta se află în prezent în ascunzătoare.
Cazul Duterte este urmărit atent de organizațiile pentru drepturile omului și de liderii politici internaționali, deoarece poate crea un precedent important privind responsabilitatea penală a foștilor șefi de stat pentru acțiunile desfășurate în timpul mandatului.
