Bolojan: Publicarea datelor INS este un semn că economia noastră se însănătoșește

Bolojan: Publicarea datelor INS indică însănătoșirea economiei

Premierul Ilie Bolojan a declarat că datele publicate de Institutul Național de Statistică privind inflația de 10,7% în aprilie și creșterea prețurilor reflectă dezechilibre acumulate în ultimii ani și reprezintă un semn că economia se însănătoșește.

Potrivit premierului, inflația nu este o surpriză, ci rezultatul mai multor factori, printre care deficitele mari care au dus la creșterea masei monetare, liberalizarea prețurilor la electricitate, majorarea TVA cu 2% în 2025 și efectele războiului din Iran care au generat scumpiri la combustibil și îngrășăminte pentru agricultură. „Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și în plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețurilor la electricitate, la cele 2% în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte pentru agricultură”, a spus Bolojan într-o conferință de presă.

Premierul a precizat că o scădere a inflației este de așteptat dacă nu vor apărea alte șocuri economice. „Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborî spre 6%”, a afirmat Ilie Bolojan.

Referitor la recesiunea tehnică înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut, premierul a spus că aceasta este un „moment al adevărului” pentru economia românească. „Având în vedere revizuirea datelor de către INS, pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil și chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare”, a declarat Bolojan.

Publicitate

Premierul a respins acuzațiile potrivit cărora reducerea deficitului bugetar s-ar fi realizat prin artificii fiscale, afirmând că acestea sunt „false în totalitate”. El a explicat diferența dintre deficitul cash și deficitul ESA și a subliniat că anul trecut deficitul cash a fost de 7,6% din PIB, iar deficitul ESA de 7,9% din PIB, o diferență mică care arată că facturile au fost plătite, inclusiv cele restante. „Și Ministerul Dezvoltării, dacă vă aduceți aminte, a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”, a subliniat Ilie Bolojan.

În același timp, premierul a criticat guvernele anterioare, afirmând că deficitele bugetare foarte mari au fost generate „în scop electoral”. „Este oricum anormal și imoral. Au dat foc la acoperișul casei României și acum critică pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, a spus Bolojan la Palatul Victoria.

Datele INS publicate miercuri arată că rata anuală a inflației a crescut la 10,7% în aprilie 2026 față de aceeași lună a anului precedent, pe fondul scumpirilor accelerate la alimente, energie și servicii. Cea mai mare scumpire este la motorină, aproape 33%. Benzina este mai scumpă cu 22%, la fel ca și cafeaua. Fructele proaspete sunt mai scumpe cu aproape 12%, iar laptele cu aproape 11%, la fel ca și zahărul. Medicamentele sunt și ele mai scumpe cu aproape 16%, în timp ce energia electrică este mai scumpă cu peste 54%.