Friedrich Merz a fost huiduit la Congresul sindicatelor germane din cauza reformei programului de lucru
Cancelarul Friedrich Merz a fost întâmpinat cu critici dure și huiduieli din partea publicului la Congresul Federal al Confederației Sindicatelor Germane (DGB), în contextul planurilor de reformă ale guvernului federal pentru sistemul de pensii obligatorii și programul de lucru.
Merz a declarat că „nu este vorba de răutate din partea mea, este vorba de demografie și matematică”, referindu-se la necesitatea reformelor, declarație care a stârnit hohote de râs din partea reprezentanților sindicatelor. El a cerut „deschidere către schimbare” atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților, susținând că „toată lumea va trebui să contribuie cu ceva și, în schimb, cu toții vom primi ceva”, în favoarea restructurării și, mai presus de toate, a modernizării statului bunăstării.
Congresul a fost marcat de opoziție față de propunerile CDU/CSU, care doresc să obțină un program de lucru mai flexibil, înlocuind limita fundamentală a zilei de lucru la opt ore cu un timp de lucru săptămânal maxim. Sindicatele resping această afirmație, iar la momentul în care Merz a vorbit, au fost ridicate pancarte și postere în semn de protest.
Yasmin Fahimi, președinta DGB confirmată în funcție luni, i-a replicat lui Merz în discursul său de deschidere: „Nu vrem să fim aruncați înapoi în vremurile de dinainte de 1918”.
Cancelarul a mai spus: „Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua pur și simplu așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani. Peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în Germania în fiecare an. (…) Promisiunea că haosul geopolitic nu va avea niciun impact asupra politicii sociale a fost prea optimistă. Va trebui să stabilim priorități. Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”.
Discursul lui Merz a fost întrerupt în mod repetat de fluierături și huiduieli, relatează presa germană.
În paralel, Financial Times arată cum Alternativa pentru Germania (AfD), partid etichetat drept extremă dreapta, a înregistrat o creștere a sprijinului electoral după ce a început să critice războiul lui Donald Trump din Iran, profitând de nemulțumirea alegătorilor față de guvern și de creșterea prețurilor la combustibil.
Partidul care pledează pentru reluarea importurilor ieftine de energie rusească a crescut în sondajele de opinie de la 25% la 27% din martie, depășind creștin-democrații aflați la guvernare, potrivit unui sondaj FT.
AfD a profitat de furia germanilor față de problemele economice din țara lor criticând guvernul, dar și distanțându-se de președintele SUA și atenuând retorica sa de tipul „Maga”.
Ursula Münch, politolog și directoare a Academiei pentru Educație Politică din Tutzing, a declarat: „Aceste prețuri în creștere la combustibili au adus în prim-plan problema costului vieții, au expus vulnerabilitatea Germaniei la crizele externe și au amplificat nemulțumirea față de politicile economice și energetice ale guvernului”.
Prețurile benzinei în Germania sunt puțin mai mari decât în Franța sau Austria. „Anumite bariere se dărâmă”, inclusiv în „cercurile clasei de mijloc, unde sprijinul pentru AfD era dezaprobat”.
În Saxonia-Anhalt, se preconizează că AfD va câștiga aproximativ 40% din voturi la începutul lunii septembrie, devansând CDU, care conduce actuala coaliție.
„Ceea ce îi frustrează cel mai mult pe cei nemulțumiți — peste 80% dintre cei care sunt nemulțumiți de el — este faptul că face anunțuri grandioase și nu se întâmplă nimic”, a spus Peter Matuschek, șeful institutului de sondaje Forsa. „S-a vorbit despre «toamna reformelor», apoi despre «iarna» și «primăvara».” Certurile coaliției – uneori purtate în public – privind reformele sistemului de asistență socială și reducerile de impozite au întărit sentimentul că guvernului îi lipsește o strategie coerentă, a adăugat el.
