Discuțiile privind bugetul UE 2028–2034 continuă fără consens asupra finanțării și mărimii
Liderii Uniunii Europene au intensificat vineri, la summitul de la Cipru, negocierile privind bugetul multianual 2028–2034, estimat la aproximativ 1.800 de miliarde de euro, fără a ajunge la un acord privind dimensiunea, prioritățile și sursele de finanțare.
Discuțiile privind cadrul financiar multianual (MFF) au intrat într-o etapă considerată esențială, însă diferențele dintre statele membre rămân semnificative. Premierul italian Giorgia Meloni a descris negocierile drept „extrem de dificile”, subliniind distanța dintre pozițiile țărilor.
Potrivit relatărilor din presa internațională, întâlnirea a reprezentat „prima discuție reală” pe tema bugetului pe termen lung, care stabilește direcțiile majore de finanțare ale UE pentru șapte ani. Oficialii europeni au recunoscut că este nevoie de un impuls politic pentru a avansa negocierile, termenul-limită pentru un acord fiind sfârșitul anului.
Contextul actual complică suplimentar negocierile, criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu reînnoind apelurile pentru creșterea cheltuielilor europene ca instrument de susținere economică.
În paralel, liderii UE încearcă să finalizeze acordul înainte de alegerile prezidențiale din Franța din 2027, unde partidul de extremă dreapta este în creștere în sondaje. Oficialii europeni consideră că un rezultat electoral incert ar putea face mult mai dificilă obținerea consensului necesar între cele 27 de state membre și ulterior negocierile cu Parlamentul European.
Diviziunile sunt evidente în privința mărimii bugetului. Țări precum Polonia susțin un buget mai mare, în timp ce Germania și Țările de Jos cer reduceri semnificative. Premierul olandez Rob Jetten a calificat propunerea actuală drept „inacceptabilă”, afirmând că dimensiunea bugetului trebuie redusă considerabil. O poziție similară a fost exprimată de cancelarul german Friedrich Merz, care a argumentat că majorarea bugetului UE nu este compatibilă cu politicile de consolidare fiscală adoptate la nivel național.
Pe de altă parte, instituțiile europene și state precum Franța susțin un buget mai ambițios, axat pe investiții strategice pentru a menține competitivitatea globală a UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat pentru introducerea unor noi surse de venit direct la bugetul UE („resurse proprii”).
Printre propuneri se numără taxe pe importurile cu emisii ridicate de carbon, pe emisiile industriale, deșeurile electronice nereciclate, consumul de tutun și profiturile corporative. Potrivit Comisiei Europene, aceste măsuri ar putea genera aproximativ 66 de miliarde de euro anual. Totuși, majoritatea statelor membre au respins anterior o parte dintre aceste propuneri, iar consensul rămâne incert.
