Dan Dungaciu: UE a pierdut încrederea în Péter Magyar și susține federalizarea
La scurt timp după alegerile din Ungaria, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat public că statele naționale ar trebui să renunțe la dreptul de veto în domeniul politicii externe și de securitate.
Acest anunț surprinde, mai ales în contextul în care Bruxelles-ul și chiar președinta Comisiei au transmis mesaje elogioase legate de alegerile din Ungaria. S-a vorbit despre un triumf al Europei, despre victoria libertății, care ar fi marcat succesul partidului Tisza în scrutinul parlamentar maghiar.
Însă, pe de altă parte, von der Leyen exprimă temeri și transmite mesaje ce par contradictorii, deoarece știe că povestea potrivit căreia victoria din Ungaria ar fi fost a Europei este falsă. Mai mult, ea face parte dintre cei care au contribuit la conturarea acestei narațiuni eronate.
Este evident că în campania lui Péter Magyar nu a fost arborat niciun steag european și că partidul Tisza nu s-a prezentat drept unul pro-Bruxelles. Aceasta a fost o strategie pentru a nu speria alegătorii, „vânatul”, cum este numit în text.
Von der Leyen cunoaște faptul că niciun politician european, fie de la Comisie, fie din Parlament, nu a mers în Ungaria pentru a susține campania lui Péter Magyar. Dacă s-ar fi întâmplat asta, ar fi existat riscul pierderii unor voturi.
De aici rezultă concluzia clară pentru Bruxelles: votul în Ungaria nu a fost câștigat de „Europa”, ci de un naționalist care aspiră să fie eficient, Péter Magyar, în fața unui naționalist vechi și ineficient, în special din punct de vedere economic, Viktor Orbán.
Este interesant de urmărit cum va reacționa Péter Magyar, fiindcă pactul aproape mefistotelic între Bruxelles și el urmează să fie testat. Rămâne de văzut dacă Magyar va ceda și se va expune nu doar cetățenilor ungari, dar și atacurilor puternice, probabil, ale lui Viktor Orbán și partidului Fidesz în Parlamentul maghiar. Dar aceasta este o problemă internă a politicii din Ungaria, în care, după cum se spune, nu se intervine.
Orice cedare de suveranitate în contextul actual ar echivala cu o sinucidere politică și o sinucidere a Europei ca idee, una ce a fost odată acceptată de mulți. Aceasta înseamnă renunțarea la libertate, prosperitate, necontrol și lupta pentru libertatea conștiințelor și exprimarea publică.
Cedarea de suveranitate înseamnă, în acest moment, renunțarea la dreptul de veto, iar aceasta implică automat acceptarea federalizării, un proiect drag Bruxelles-ului, dar care nu a fost niciodată susținut în campania lui Péter Magyar.
Astfel, cedarea dreptului de veto astăzi înseamnă și asumarea federalizării mâine, însă acest lucru este inacceptabil. Alianța pentru Unirea Românilor – AUR nu va fi niciodată de acord cu această idee, indiferent de decizia partidului ales recent la Budapesta.
Cedarea dreptului de veto și federalizarea, într-o Europă dominată de proiecte precum DSA, reglementări pentru piața media online, viziuni supranaționale, totalitare și antidemocratice, de oameni care vor să dețină puterea fără a fi aleși și de instituții lipsite de legitimitate democratică sau responsabilitate față de electorat, ar reprezenta un dezastru moral și național.
Aceasta este principala problemă a susținătorilor federalizării în prezent. În condițiile actuale, într-un Bruxelles preocupat obsesiv de control și supranaționalism, acceptarea federalizării înseamnă o sinucidere politică.
Unicul argument pe care îl mai pot aduce susținătorii federalizării este cel legat de securitate. Se spune că federalizarea ar fi necesară pentru apărarea Europei împotriva unor adversari precum Donald Trump, Vladimir Putin sau alții.
Dar această idee este eronată. NATO este cea mai puternică structură de apărare colectivă creată vreodată și funcționează ca o entitate care reunește state naționale, al căror personal militar poartă uniforme naționale și se luptă sub steaguri naționale.
Din această perspectivă, NATO și-a demonstrat puterea și reziliența, rezistând până acum la provocările a două ordini internaționale și globale. Pentru europeni, NATO este cel mai bun instrument de apărare în fața amenințărilor viitoare, chiar și în cazul unui NATO european, un concept vechi de decenii, în contextul în care America este probabil ocupată în alte regiuni.
Dar un NATO european, nu o armată supranațională cu soldați în uniforme europene și drapele europene. O astfel de construcție nu are valoare în condițiile în care lipsesc fundamentele obligatorii: determinarea morală de a lupta, responsabilitatea de a apăra ceea ce este esențial pentru tine.
Astăzi, Europa Bruxelles-ului nu este pentru mulți cetățeni europeni un motiv pentru care să se sacrifice. Nu există voință reală de a lupta pentru o entitate impusă de sus în jos.
De aceea, federalizarea prezentată drept soluție de securitate este o idee falsă. Nu ar întări apărarea, ci ar slăbi-o, pentru că nu se bazează pe voința cetățenilor. Nu avem nevoie de o construcție impusă de sus în jos, fără consultarea și implicarea cetățenilor europeni.
O astfel de construcție ar putea deveni „un nou totalitarism”, o veche temere a adversarilor Europei, care au numit-o „un nou URSS”. Această temere era nefondată în anii ’90 și 2000, când Europa era o construcție a libertății și cooperării, dar astăzi riscul este real ca, prin impunerea federalizării împotriva voinței majorității cetățenilor, să ne apropiem de acel scenariu.
Nu se poate trata cetățenii ca pe o turmă fără voință, fără spirit critic și fără capacitatea de decizie (agency). Dacă vor fi presați, ei vor reacționa și se vor opune, iar statele își vor apăra suveranitatea, inclusiv prin dreptul de veto. Întrebarea este cine are nevoie de o astfel de confruntare cu rezultate imprevizibile?
În această luptă, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR se declară susținătoare a libertății de voință, conștiință și acțiune politică. „Vă puteți baza pe noi, așa cum și noi ne bazăm, sută la sută, pe Dumneavoastră!”, a afirmat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.
