Marea Britanie intenționează să modifice regulile pieței unice fără un vot parlamentar complet
Miniștrii din Marea Britanie pregătesc un proiect legislativ care ar putea transforma relația cu Uniunea Europeană, printr-un mecanism ce va permite adoptarea unor reguli ale pieței unice fără o examinare parlamentară integrală, conform The Guardian.
Guvernul de la Londra elaborează o nouă lege menită să „reseteze” legăturile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, punând în aplicare acordul comercial pentru alimente și băuturi negociat cu blocul comunitar. Documentul va cuprinde prevederi ce vor permite guvernului să se alinieze rapid la reglementările europene în sectoare unde există deja înțelegeri.
Acest mecanism ar facilita adoptarea rapidă a noilor reguli ale pieței unice considerate de guvern în interes național, fără a fi necesară o dezbatere parlamentară completă pentru fiecare schimbare. Proiectul, ce ar putea fi introdus înainte de vară, urmărește extinderea aplicării regulilor europene în mai multe domenii, de la industria auto până la agricultură.
Inițiativa se bazează pe așa-numitele „puteri Henry VIII”, denumire provenită de la legea din 1539 care îi conferea monarhului autoritatea de a guverna prin decret. În prezent, aceste puteri permit miniștrilor să adopte legislație prin proceduri simplificate, folosind legislația secundară, evitând astfel traseul legislativ obișnuit.
Astfel, acordurile asupra alimentelor, băuturilor sau schemele de comercializare a emisiilor ar putea deveni operaționale mai rapid. Mecanismul permite și adaptarea la eventualele modificări viitoare ale Uniunii Europene în aceleași sectoare.
Parlamentul ar păstra un rol, însă unul restrâns comparativ cu procedura legislativă clasică. Legislativul poate aproba sau respinge legislația secundară, dar nu o poate modifica, ceea ce ar putea conduce la validarea în bloc a noilor reguli, fără dezbateri individuale.
Un vot de respingere ar putea complica relația cu Bruxelles și ar putea genera măsuri de retorsiune. O sursă guvernamentală a precizat: „Este clar pentru noi că Parlamentul va avea un rol în noile acorduri și în noile legi ale UE care se aplică în baza acestor acorduri.”
Miniștrii susțin că această modificare legislativă ar putea aduce beneficii economice importante. După săptămâni marcate de conflictul dintre Donald Trump și Iran, care au scos în evidență fragilitatea relației dintre Londra și Washington, guvernul consideră că o apropiere de UE ar putea genera miliarde de lire în economie, ar limita costurile generate de conflict și ar stimula productivitatea, care stagnează.
Executivul afirmă că noua lege va reduce birocrația și costurile pentru companii, facilitând implementarea mai rapidă a acordurilor în sectoare precum alimentele, băuturile, industria auto sau schimbul de informații în domeniul securității și migrației. Surse spun că eventualele dispute privind reglementările vor fi soluționate de un tribunal independent, nu de instanțe ale Uniunii Europene.
Deși este puțin probabil ca proiectul să fie respins în Camera Comunelor, acesta s-ar putea confrunta cu opoziție în Camera Lorzilor. Criticii avertizează că măsura ar putea însemna o formă de „integrare pe furiș în UE”, fără drepturile de vot sau veto ale unui stat membru. Partidul Reform UK al lui Nigel Farage și-a concentrat mesajele pe imigrație și neutralitatea climatică înaintea alegerilor din Scoția, Țara Galilor și Anglia din mai, iar surse guvernamentale spun că executivul se pregătește pentru confruntarea cu susținătorii unui Brexit dur.
O sursă guvernamentală a declarat: „Ne așteptăm la o confruntare pe acest subiect din partea celor care au susținut ieșirea din UE în cele mai dure condiții”. Aceeași sursă a adăugat: „Vor striga trădare, dar realitatea este că toate acordurile internaționale implică reguli comune. Cei mai convinși susținători ai comerțului liber și conservatorii au fost întotdeauna pragmatici. Dar Nigel Farage este prea laș ca să își asume asta; nu ți-l poți imagina negociind vreun acord cu UE.”
Guvernul condus de Keir Starmer încearcă de ceva timp să îmbunătățească relațiile diplomatice și economice cu Uniunea Europeană, principalul partener comercial al Marii Britanii. Acest demers a fost accelerat după anunțul acordului de „resetare” din mai anul trecut, după primul summit UE–Marea Britanie, când s-a convenit asupra unui „parteneriat strategic” pentru o cooperare mai strânsă.
La începutul lunii curente, Keir Starmer a declarat că Regatul Unit va urmări o colaborare mai profundă cu Uniunea Europeană în comerț și apărare, în contextul instabilității generate de conflictul dintre Trump și Iran. Tot atunci, el a spus că Brexitul a produs „daune profunde” economiei britanice.
Partidul Conservator a anunțat anterior că va insista ca orice acord final cu UE să treacă printr-o analiză parlamentară completă. Liberal-Democrații au spus că vor folosi orice astfel de lege pentru a-i obliga pe parlamentarii laburiști să-și clarifice poziția privind relația cu Europa.
Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că detaliile legii vor fi prezentate „la momentul oportun” și că „Parlamentul își va exercita pe deplin rolul constituțional în analizarea, dezbaterea și modelarea acestuia”. El a adăugat că noul cadru va permite punerea în aplicare a unui acord comercial pentru alimente și băuturi în valoare de 5,1 miliarde de lire pe an, sprijinind locurile de muncă și reducând birocrația costisitoare pentru fermieri, producători și companii.
Din partea opoziției conservatoare, Andrew Griffith a criticat planul guvernamental, declarând: „Reducerea Parlamentului la rolul de spectator în timp ce Bruxelles-ul stabilește regulile este exact ceea ce țara a respins. Gestionarea dezastruoasă a economiei de către laburiști l-a împins pe Starmer să fugă la Bruxelles pentru a distrage atenția de la propriile eșecuri.”
El a continuat: „Laburiștii încă se luptă cu rezultatul referendumului, pentru că, în esență, nu pot accepta decizia democratică luată de poporul britanic.”
