Fenomenul El Niño ar putea genera condiții meteorologice extreme în această vară și influențează ecosistemele oceanice
Creșterea accelerată a temperaturilor oceanelor la nivel global readuce în prim-plan riscurile climatice majore pentru perioada următoare, potrivit AFP.
Cel mai recent buletin lunar publicat de Copernicus Climate Change Service indică valori apropiate de record pentru luna martie și semnalează o probabilă revenire a fenomenului El Niño, care ar putea amplifica tendința de încălzire deja determinată de activitatea umană.
Potrivit datelor oficiale, temperatura medie la suprafața oceanelor (cu excepția zonelor polare) a ajuns în martie la 20,97°C, situându-se cu doar o zecime de grad sub recordul stabilit în martie 2024. Evoluțiile din aprilie indică o continuare a tendinței de creștere.
Specialiștii Copernicus atrag atenția că aceste valori „indică o tranziție probabilă către condiții El Niño”, fenomen caracterizat prin încălzirea anormală a apelor din Pacificul ecuatorial, cu efecte globale asupra climei.
Ultimul episod El Niño, desfășurat în 2023–2024, a contribuit decisiv la înregistrarea celor mai ridicate temperaturi globale din istorie.
Analizele climatologilor arată că luna martie se situează pe locul al patrulea în clasamentul celor mai calde luni martie înregistrate vreodată, cu o temperatură medie globală cu 1,48°C peste nivelul preindustrial (1850–1900).
Acest prag este relevant în contextul obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris, care urmărește limitarea încălzirii globale.
În același timp, aproape întreg continentul european, considerat cel mai rapid în curs de încălzire, a înregistrat temperaturi peste media obișnuită, în special în regiunile nordice și în zona baltică.
În paralel, vestul Statelor Unite s-a confruntat cu un episod de căldură timpurie „fără precedent”, cu temperaturi care au depășit local 44°C.
Directorul serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, Carlo Buontempo, a declarat că „datele Copernicus pentru martie 2026 ne dau de gândit” și a subliniat că „fiecare cifră este frapantă în sine, dar împreună ele oferă o imagine a unui sistem climatic supus unor presiuni susținute și din ce în ce mai puternice”.
Conform estimărilor publicate de Organizația Meteorologică Mondială, există o probabilitate de aproximativ 40% ca fenomenul El Niño să se instaleze până în luna iulie, în condițiile în care episodul La Niña, asociat cu temperaturi mai scăzute, se estompează.
Revenirea El Niño ar putea avea consecințe multiple: intensificarea valurilor de căldură, creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme, precum furtuni sau precipitații abundente, dar și efecte asupra ecosistemelor marine.
Încălzirea apei determină dilatarea oceanelor, contribuind astfel la creșterea nivelului mării, în timp ce valurile de căldură marine afectează grav recifele de corali.
Datele Copernicus confirmă și o reducere record a banchizei arctice în sezonul rece recent, la un nivel comparabil cu minimul istoric anterior. Această evoluție reflectă tendința de diminuare a capacității de refacere a gheții marine în fiecare iarnă.
În paralel, anul 2025 a fost clasat drept al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată, potrivit analizelor realizate de Copernicus și Berkeley Earth. Pentru prima dată, temperatura medie globală pe o perioadă de trei ani a depășit pragul de 1,5°C peste nivelul preindustrial.
Cercetătorii avertizează că această evoluție indică o accelerare a încălzirii globale. „Creșterea bruscă înregistrată între 2023 și 2025 a fost extremă și sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, au transmis specialiștii Berkeley Earth.
La rândul său, Mauro Facchini a subliniat că „urgența acțiunilor climatice nu a fost niciodată atât de importantă”.
Un studiu publicat în revista Environmental Research Letters indică schimbări semnificative în dinamica anotimpurilor. Cercetătorii au constatat că verile devin mai lungi și mai intense, durata acestora crescând în medie cu aproximativ șase zile pe deceniu după 1990.
Autorul principal al studiului, Ted Scott, a explicat că „momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”.
Potrivit cercetării, schimbările afectează agricultura, resursele de apă, sistemele energetice și sănătatea populației.
În acest context, specialiștii propun redefinirea anotimpurilor pe baza temperaturilor reale, nu a calendarului, pentru a reflecta mai fidel noile condiții climatice.
