Sprijinul real pentru Vladimir Putin scade pentru prima dată sub 30% de la începutul războiului
Ultimele sondaje arată că nivelul real de aprobare al președintelui rus Vladimir Putin a coborât sub pragul de 30%, pentru prima dată de la declanșarea conflictului din Ucraina.
Datele indică o scădere a susținerii față de liderul de la Kremlin pe fondul prelungirii războiului și al presiunilor economice și sociale resimțite de cetățeni, potrivit ru.themoscowtimes.
Sociologii din structurile oficiale consemnează o nouă diminuare a nivelului de susținere pentru Vladimir Putin, pe fondul restricțiilor tot mai frecvente asupra internetului, al blocării platformei Telegram, al utilizării extinse a VPN-urilor și al întreruperilor de rețea.
Potrivit datelor publicate de Centrul Rus pentru Cercetarea Opiniei Publice (VTsIOM), în intervalul de referință încheiat la 5 aprilie, nivelul de aprobare pentru Vladimir Putin a coborât la 67,8%, atingând cel mai redus prag înregistrat după 20 februarie 2022.
Evoluția indică o scădere de 2,3 puncte procentuale într-o singură săptămână, de 4,9 puncte în ultima lună și de aproximativ 10 puncte comparativ cu finalul anului trecut. În același timp, instituțiile-cheie ale statului înregistrează, la rândul lor, valori minime post-invazie:
Guvernul este cotat la 40,3% încredere,
Duma de Stat la 41,7%,
Consiliul Federației la 41,8%.
Un alt sondaj, realizat de VTsIOM, în care participanții menționează liber un politician în care au sau nu încredere, indică o scădere mai accentuată a percepției asupra președintelui. În acest caz, nivelul de încredere în Vladimir Putin este de 29,5%, cel mai redus de la începutul conflictului din Ucraina.
La apogeul din 2015, indicatorii de popularitate ai lui Vladimir Putin atingeau aproximativ 71%, potrivit politologului Abbas Galliamov. De atunci însă, acesta susține că nivelul real de susținere s-a redus cu mai mult de jumătate. În acest context, expertul nu exclude scenariul în care autoritățile ar putea renunța treptat la publicarea acestor date.
În același timp, așa-numita „rată oficială de aprobare”, menținută de institutul VTsIOM în jurul pragului de 70%, este descrisă de Galliamov mai degrabă ca un „indicator al fricii” decât ca o măsură autentică a sprijinului popular. În viziunea sa, aceste cifre reflectă nu neapărat susținerea reală, ci numărul celor suficient de siguri încât să declare deschis că nu îl aprobă pe președinte. Chiar și așa, tendința arată că aceste declarații devin tot mai frecvente.
O analiză similară este oferită și de Gulnaz Șarafutdinova, care indică o serie de factori ce influențează schimbarea de atitudine în societate. Printre aceștia se numără restricțiile tot mai dure asupra aplicațiilor de mesagerie și a accesului la internet, așteptările neîmplinite privind un eventual acord cu Statele Unite în contextul războiului din Ucraina, dar și o oboseală generalizată față de conflict, care începe să afecteze vizibil economia.
Tot mai multe semne indică o implicare accentuată a autorităților în viața cotidiană a populației, iar întreruperile de curent și limitările accesului la internet par să devină o tendință tot mai frecventă, observă sociologul și fostul consilier guvernamental rus Konstantin Gazaze.
Potrivit acestuia, efectele războiului se resimt tot mai profund pe teritoriul Rusiei, unde atacurile cu drone și loviturile asupra infrastructurii energetice, inclusiv rafinării, se acumulează și amplifică presiunea socială și economică.
În același context, Elena Koneva vorbește despre o „furtună perfectă” în evoluție. Ea descrie sprijinul public pentru Vladimir Putin ca pe un „bulgăre de zăpadă” uriaș, care, deși a crescut în timp, începe acum să dea semne de topire.
Koneva subliniază că nu este vorba despre o prăbușire bruscă a acestui sprijin, ci despre un proces lent și continuu de erodare. În opinia ei, schimbarea este profundă și progresivă, iar fenomenul nu poate fi oprit doar prin măsuri represive suplimentare, întrucât cauzele care îl alimentează sunt multiple și persistente.
