Ce reprezintă Artemis II, misiunea NASA prin care astronauții vor orbita Luna
NASA se pregătește pentru cea mai importantă călătorie umană în spațiu de mai bine de jumătate de secol, o misiune ce va duce astronauți în jurul Lunii.
Pe 1 aprilie, dacă nu apar situații neprevăzute, agenția spațială americană va lansa patru astronauți într-un zbor ce va depăși adâncimile atinse de la ultima misiune Apollo din 1972. Lansarea Artemis II este programată să înceapă în acea zi, la ora 18:24 ET, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida.
Echipajul și vehiculele au fost pregătite minuțios pentru un zbor estimat a dura în jur de zece zile, iar membrii echipajului s-au antrenat ani întregi pentru această misiune.
Reid Wiseman, comandantul misiunii, a declarat că nu se teme de această călătorie, deși, fiind văduv, uneori se gândește la ce îi spune fiicelor sale. „Aș putea avea o viață foarte confortabilă pentru ele”, a spus Wiseman într-un interviu din septembrie anul trecut. „Dar sunt și om și văd spiritul din ochii lor care arde și în sufletul meu. Așa că trebuie doar să nu ne oprim niciodată.”
Echipajul Artemis II este completat de Victor Glover și Christina Koch de la NASA, precum și de Jeremy Hansen de la Agenția Spațială Canadiană.
Prioritatea principală este transportarea în siguranță a echipajului cu ajutorul unor vehicule care nu au mai avut astronauți la bord până acum.
Racheta impresionantă Space Launch System (SLS) va ridica în spațiu nava Orion, care va duce echipajul în jurul Lunii și înapoi. Numeroase sisteme ale navei, precum cele de susținere a vieții, comunicații și navigație, vor fi testate în timpul zborului cu astronauții la bord.
SLS și Orion au zburat ultima dată în 2022, în cadrul misiunii Artemis I, care a fost fără echipaj.
Misiunea Artemis II va începe cu lansarea rachetei SLS, având Orion montată în vârful acesteia. Etapa superioară a SLS se va desprinde ulterior de corpul principal al rachetei și va porni motorul pentru a trimite Orion spre Lună.
După separarea de această etapă superioară, Orion va efectua o injecție translunară, adică va porni motorul pentru a se deplasa spre Lună, urmând să ajungă în câteva zile și să orbiteze pe partea nevăzută a satelitului natural al Pământului.
Întoarcerea spre Terra va fi dificilă, deoarece Orion va reintra în atmosferă cu o viteză de 40.000 km/h, suportând temperaturi de până la 8.000 de grade Celsius pe măsură ce va încetini. Capsula este proiectată să aterizeze cu parașute în Oceanul Pacific, aproape de San Diego.
Din motive de siguranță, lansarea nu va avea loc dacă condițiile meteorologice sunt nefavorabile în zona Cape Canaveral din Florida. De asemenea, pot apărea întârzieri din cauza unor probleme tehnice. NASA are stabilite și alte date posibile pentru lansare în cazul în care misiunea nu începe pe 1 aprilie.
Echipajul este condus de Wiseman, un pilot de marină pensionar care a efectuat misiuni militare înainte de a deveni astronaut NASA. În 2014, el a călătorit spre Stația Spațială Internațională.
Victor Glover, un pilot de marină cu experiență, și Christina Koch, fost inginer electrician la NASA care a petrecut un an la o stație de cercetare din Polul Sud, sunt ceilalți doi astronauți NASA din echipaj. Amândoi au mai zburat pe Stația Spațială Internațională.
Jeremy Hansen, pilot militar, face acum prima sa călătorie în spațiu după ce s-a alăturat corpului de astronauți al Canadei în 2009.
Participarea lui Koch în această misiune va fi prima în care o femeie va zbura dincolo de orbita apropiată a Pământului. De asemenea, Glover și Hansen vor fi primii astronauți afro-americani, respectiv non-americani, care vor realiza acest lucru.
În timpul misiunii, astronauții vor evalua performanța navei Orion, vor exersa proceduri de urgență și vor fotografia partea ascunsă a Lunii în scopuri științifice și de explorare, putând fi astfel primii oameni care văd anumite zone ale acestei fețe nevăzute. Proiectele pentru monitorizarea sănătății echipajului sunt concepute pentru a susține viitoarele misiuni.
Aceste activități se vor desfășura în modulul echipajului de pe Orion, cu o suprafață locuibilă comparabilă cu cea a două microbuze. Astronauții vor face zilnic aproximativ 30 de minute de exerciții folosind un dispozitiv care le permite să execute ridicări de la sol, vâslit și alte activități, iar în timpul nopții vor dormi în hamace câte opt ore.
Meniul include un încălzitor personalizat pentru mese, cu opțiuni precum piept de vită și quiche vegetariană. Fiecare astronaut va putea consuma două băuturi aromate pe zi, inclusiv cafea, iar echipajul va lua o masă comună de aproximativ o oră în fiecare zi.
Toaleta utilizează un sistem universal de gestionare a deșeurilor, care folosește fluxul de aer pentru a colecta deșeurile fluide și solide în recipiente.
Dacă Artemis II se va desfășura conform planului, următoarea etapă, Artemis III, este programată pentru anul viitor. În acea misiune, NASA intenționează să lanseze din nou Orion cu echipaj la bord și să testeze andocarea cu vehicule lunare dezvoltate de SpaceX și Blue Origin. Aceste operațiuni vor avea loc relativ aproape de Pământ.
Agenția speră ca atât firmele contractante, cât și NASA să fie pregătite pentru una sau mai multe misiuni de aselenizare până în 2028. Mulți foști și actuali oficiali din domeniul zborurilor spațiale sunt sceptici în privința realizării acestui calendar.
Deși Artemis II va fi doar un survol, iar nu o aselenizare, trecerea astronauților pe deasupra feței nevăzute a Lunii este un pas crucial pentru viitoarea prezență umană în spațiu.
1. Geologia diferită
Fața vizibilă a Lunii este dominată de câmpii vaste de bazalt rezultate din activitate vulcanică antică, numite „mări” lunare. În schimb, partea nevăzută este mult mai accidentată, cu numeroase cratere și munți.
Astronauții vor putea observa Bazinul Polul Sud-Aitken, unul dintre cele mai mari și mai vechi cratere de impact din sistemul solar, a cărui studiere poate oferi informații despre compoziția mantalei lunare.
2. Liniștea radio
Partea nevăzută a Lunii servește drept scut natural împotriva interferențelor radio de pe Pământ, reprezentând cel mai bun loc din sistemul solar interior pentru instalarea viitoarelor radiotelescoape.
Astronauții Artemis II vor testa vizibilitatea și condițiile de propagare a semnalului în „umbra radio” a Pământului, un experiment esențial pentru comunicațiile viitoarelor misiuni spre Marte.
3. Cartografiere de înaltă rezoluție
Deși există imagini satelitare, observația directă realizată
