Firmele din sectorul alimentar trebuie să raporteze rapid reducerea risipei; amenzile pot ajunge până la 40.000 lei
În România, între 400.000 și 450.000 de operatori economici, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane, sunt obligați să raporteze reducerea risipei alimentare, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Astfel, între 33% și 40% dintre firmele din țară intră sub incidența noilor reguli. „Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect. Pentru a evita capcane birocratice, interpretări greșite ale obligațiilor legale sau depunerea incompletă a documentației, este recomandat ca aceste documente să fie pregătite cu sprijinul unui avocat. În contextul în care reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, riscul de controale este ridicat, iar companiile trebuie să trateze această obligație cu maximă responsabilitate”, explică Elena Grecu, avocat și fondator Grecu Partners.
Raportarea este publică și se realizează atât pe platforma națională dedicată, cât și pe website-ul firmei. Înainte de încărcare, companiile trebuie să verifice corectitudinea și completitudinea datelor, susținute de documente interne relevante care să reflecte gestionarea alimentelor și măsurile adoptate pentru reducerea risipei.
Există riscul ca unele firme să transmită informații incomplete sau să omită date, mai ales dacă nu au proceduri interne clare de colectare și centralizare. Din acest motiv, este esențial ca operatorii să verifice documentația cu atenție înainte de transmitere pentru a evita erori, depuneri incomplete sau solicitări ulterioare din partea autorităților.
Obligația de raportare se aplică tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar, conform Regulamentului (CE) nr. 178/2002, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice implicate în producția, procesarea sau distribuția alimentelor.
În categoria producției primare intră fermele de legume, fructe, zootehnice, producătorii de lapte crud, stupinele, fermele piscicole și producătorii de cereale.
Sectorul prelucrării cuprinde fabrici de panificație, lactate, abatoare, unități de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unități pentru fructe (sucuri, piureuri), precum și fabrici de bere sau băuturi răcoritoare.
În depozitare, distribuție și comercializare sunt incluse depozitele frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi și produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate și cash & carry.
Sunt vizate și unitățile din domeniul hotelier și serviciilor de alimentație publică (HORECA), precum restaurante, fast-food-uri, cantine școlare, universitare, spitalicești sau de firmă, cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unități de catering, cafenele, bistrouri și food-truck-uri.
Operatorii trebuie să aplice cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare, în ordinea prevăzută de art. 2 din Legea 217/2016, literele a-f:
1. Măsuri de responsabilizare pe întreg lanțul agroalimentar;
2. Vânzarea cu preț redus a produselor aproape de expirarea termenului de valabilitate;
3. Transferul gratuit către operatori receptori sau alți operatori pentru consum uman;
4. Utilizarea produselor în hrana animalelor până la expirarea termenului de valabilitate;
5. Direcționarea produselor de origine animală improprii consumului uman către utilizatori înregistrați pentru hrana animalelor din adăposturi;
6. Transformarea produselor improprii consumului uman sau animal în compost;
7. Transformarea acestora în biogaz;
8. Dirijarea subproduselor animale nedestinate consumului uman către unități de procesare autorizate.
Ultimele măsuri (f-h) sunt supuse legislației de protecție a mediului, iar eliminarea subproduselor animale și a materialelor de categoria 3 se realizează conform normelor sanitar-veterinare.
Pentru anul 2025, firmele trebuie să pregătească următoarele documente pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie:
– Planul anual de diminuare a risipei alimentare;
– Raportul anual privind cantitatea alimentelor transferate gratuit pentru operatorii receptori (conform modelului Anexa 1 din Norme);
– Raportul anual privind cantitatea și valoarea alimentelor transferate gratuit pentru operatorii donatori (conform modelului Anexa 2 din Norme).
Mai mult, operatorii trebuie să încheie contracte-cadru cu operatorii receptori pentru transferul gratuit de alimente și să implementeze măsuri de informare și responsabilizare pentru angajați, cel puțin o comunicare internă anuală privind reducerea risipei.
Consumatorii trebuie informați despre obiceiurile responsabile de consum, iar industria ospitalității trebuie să permită clienților să ia acasă alimentele neconsumate, fără costuri suplimentare și în condiții adecvate de ambalare, menționând această posibilitate în meniuri.
Operatorii nu au voie să declare în mod deliberat produse agroalimentare nevândute și încă bune drept improprii consumului.
În plus, cei implicați în transferul gratuit trebuie să păstreze evidențe nominale ale furnizorilor și beneficiarilor pentru o perioadă de 3 ani.
Documentele obligatorii pentru fiecare transfer gratuit includ tipul produsului, cantitatea redistribuită, data-limită de consum sau durabilitate minimă, data redistribuirii, numărul consumatorilor finali și destinatarul.
Controalele și sancțiunile sunt efectuate de ANSVSA în ceea ce privește siguranța alimentară în transfer, iar MADR și structurile teritoriale de inspecție monitorizează respectarea măsurilor de prevenire a risipei, raportările și regulile de transfer.
Amenda pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor variază între 10.000 și 20.000 lei. Pentru neîncărcarea planului și rapoartelor pe platformă, amenzile pot ajunge între 10.000 și 40.000 lei, însă nu se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru încălcarea art. 2 alin. (4).
Amenda pentru neîncărcarea datelor în platforma națională se aplică după șase luni de la momentul în care platforma devine efectiv funcțională pentru operatori.
Contravenienților nu li se aplică dispozițiile art. 28 alin. (1) din OG 2/2001, ceea ce înseamnă că nu pot plăti jumătate din minimul amenzii dacă achită în primele 48 de ore.
