Europarlamentarul Rareș Bogdan a reacționat public la hotărârea Curții Supreme a Statelor Unite prin care au fost blocate tarifele comerciale impuse de fostul președinte Donald J. Trump în baza Legii IEEPA (International Emergency Economic Powers Act), susținând că verdictul slăbește capacitatea Americii de a se apăra într-un context de competiție economică globală.
Într-o analiză amplă, acesta afirmă că instanța supremă americană a interpretat rigid legea și a ignorat realitățile strategice ale prezentului. „L-au condamnat pe Donald J. Trump cu ficatul, nu cu creierul”, susține Rareș Bogdan, sugerând că decizia a fost influențată mai degrabă de considerente politice decât de o evaluare substanțială a interesului național.
Deficitul comercial: problemă contabilă sau vulnerabilitate strategică?
Curtea Supremă a decis că legea invocată de Trump îi permite președintelui să reglementeze importurile în situații de urgență națională, însă nu autorizează explicit impunerea de taxe vamale. Potrivit motivării, competența de a institui taxe aparține Congresului, iar deficitul comercial nu poate fi calificat drept „urgență națională” în sensul strict al IEEPA.
Rareș Bogdan contestă această interpretare și susține că un deficit comercial anual de ordinul sutelor de miliarde de dolari – care în anii recenți a atins niveluri record – nu este o simplă anomalie contabilă, ci un factor de vulnerabilitate sistemică.
Potrivit argumentației sale, efectele deficitului se traduc în închiderea fabricilor, pierderea locurilor de muncă industriale și dispariția unei părți consistente a clasei de mijloc. „Când cumperi masiv de la alții, imporți munca lor și închizi fabricile tale”, arată acesta, subliniind efectul de multiplicare negativ care afectează ecosistemele economice locale.
În opinia sa, o criză poate fi și „în slow-motion”, iar faptul că un dezechilibru durează de decenii nu îl face mai puțin periculos.
China și dependențele critice
Un punct central al criticii vizează relația comercială a SUA cu China. Rareș Bogdan avertizează că dependența de importuri în sectoare strategice – oțel, microcipuri, aluminiu, produse farmaceutice – generează vulnerabilități în situații de conflict sau tensiuni diplomatice.
De asemenea, el amintește mecanismul prin care deficitul comercial este finanțat: dolarii acumulați de partenerii comerciali sunt reinvestiți în titluri de stat americane, transformând anumite state în creditori semnificativi ai guvernului SUA. În opinia sa, această situație ridică probleme de suveranitate și securitate economică.
Litera legii versus spiritul fondator
În susținerea poziției sale, Rareș Bogdan invocă ideile filosofului politic John Locke, care a influențat decisiv gândirea politică a părinților fondatori ai Americii, inclusiv pe Thomas Jefferson.
Conceptul de „prerogativă” formulat de Locke presupune dreptul executivului de a acționa pentru binele public chiar și dincolo de litera strictă a legii, în situații excepționale. În această cheie, Rareș Bogdan consideră că interpretarea Curții ignoră spiritul constituțional american și reduce președintele la un rol strict administrativ.
El contestă argumentul potrivit căruia termenul „a reglementa” din IEEPA nu ar include și posibilitatea de a impune tarife. În opinia sa, reglementarea este un concept mai larg, iar taxarea poate fi subsumată acesteia, chiar dacă nu este menționată expres.
Separarea puterilor sau paralizie strategică?
Curtea Supremă a argumentat că acceptarea unei definiții largi a „urgenței naționale” ar putea permite unui președinte să golească de conținut atribuțiile Congresului. Rareș Bogdan admite că riscul abuzului de putere este o întrebare legitimă, însă susține că blocarea instrumentelor executive în fața unui război economic global poate genera o formă de paralizie strategică.
„Dacă agresiunea nu vine sub forma unei rachete, ci prin dumping, manipulare valutară sau furt de proprietate intelectuală, asta nu înseamnă că nu este o amenințare”, arată europarlamentarul.
În finalul poziției sale, Rareș Bogdan susține că echilibrul dintre statul de drept și capacitatea de reacție a executivului trebuie calibrat în funcție de realitățile contemporane, nu exclusiv prin raportare la interpretări formulate într-un alt context istoric.
Mesajul său se încheie cu un apel la solidaritatea transatlantică și la consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, pe care le consideră piloni ai echilibrului global.
Dezbaterea privind limitele prerogativelor prezidențiale în materie de securitate economică rămâne deschisă, iar decizia Curții Supreme adaugă un nou capitol unei controverse care depășește sfera juridică și intră în zona strategică.
