România implementează bugetarea verde și monitorizează impactul financiar asupra mediului
România a adoptat un mecanism de bugetare verde, în conformitate cu angajamentele europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici.
Inițiativa face parte din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului.
Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de Finanțe.
Printre măsurile catalogate ca având efect pozitiv se află extinderea sistemului e-Factura și modernizarea informatică a administrației fiscale, deoarece reduc folosirea documentelor pe hârtie și drumurile inutile la ghișee. Investițiile în transport feroviar și reabilitarea energetică a clădirilor publice sunt considerate, de asemenea, favorabile mediului.
În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice.
Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung.
Ce înseamnă concret bugetarea verde
Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit Ministerului de Finanțe.
Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact:
cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
cheltuieli maro, cu efect negativ;
cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative;
cheltuieli neutre;
cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit.
Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
Cum se aplică sistemul
Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.
Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului.
Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea
Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.
Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.
Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare.
