Savonea solicită lui Bolojan să respecte autonomia justiției
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a exprimat îngrijorare față de conținutul scrisorii adresate de Ilie Bolojan președintei Curții Constituționale, în care sunt aduse în discuție posibile consecințe financiare legate de o decizie a instanței.
Într-un comunicat semnat de Lia Savonea, se subliniază că, în exercitarea atribuțiilor constituționale ale Înaltei Curți și având în vedere rolul fundamental al justiției într-un stat de drept, Instanța Supremă își exprimă o „îngrijorare serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” pe care Ilie Bolojan a trimis-o președintei Curții Constituționale la data de 6 februarie 2026.
Documentul critică „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate” și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină cont de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională. Aceasta este considerată „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Conform comunicatului, argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului privind pensiile magistraților ar duce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este juridic inexact. Condiționalitățile asumate în cadrul PNRR referitoare la pensiile de serviciu au fost abordate deja prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă între sumele menționate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil.
În comunicat se precizează că Curtea Constituțională „nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”.
„Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se mai afirmă în comunicat.
În ceea ce privește scrisoarea lui Bolojan către Curtea Constituțională, acesta a informat oficial instituția cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu va respecta jalonul privind pensiile de serviciu.
Potrivit documentului transmis, în urma unei reuniuni din 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, „fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
Totodată, Bolojan menționează că executivul european nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”.
El subliniază că demersul său este realizat în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care stabilește responsabilitatea autorităților statului de a respecta angajamentele asumate față de Uniunea Europeană.
Informația privind transmiterea scrisorii către Curtea Constituțională a fost făcută publică de Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă desfășurate miercuri.
