Interviu în exclusivitate pentru Atlas News realizat de Amr Yehia – Cairo
În 2026, Egiptul și România sărbătoresc aniversarea a 120 de ani de relații diplomatice – un reper al unui parteneriat durabil între două națiuni, cu legături istorice bogate, care au modelat această relație.
Într-un interviu, doamna Olivia Toderean, ambasadorul României în Egipt, a declarat pentru Atlas News că relațiile umane, schimburile culturale și respectul reciproc au permis României și Egiptului să se adapteze și să prospere împreună de-a lungul secolelor.
De la rutele comerciale antice la dialogurile diplomatice contemporane, colaborarea dintre cele două țări a evoluat, iar importanța intereselor și valorilor comune în consolidarea unor legături de durată este evidentă. România și Egiptul intră într-o etapă de cooperare mai structurată, mai diversificată și mai orientată spre viitor ca oricând – construită pe încredere, pe legături între oameni și pe convingerea comună că cultura, educația și dialogul sunt motoare ale progresului, a subliniat Toderean.
Ambasadorul Toderean a prezentat planurile de marcare a aniversării a 120 de ani, în special prin rolul României ca Invitat de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Cairo 2026. Ea evidențiază importanța unor astfel de platforme culturale în consolidarea diplomației dintre oameni și în aprofundarea înțelegerii dintre cele două națiuni. Ambasadorul își împărtășește viziunea asupra unui viitor definit de întărirea legăturilor în diverse sectoare, inclusiv educație, comerț și securitate.
2026 marchează 120 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Egipt. Privind înapoi, care este secretul rezilienței acestui parteneriat și cum intenționați să lansați oficial celebrările?
Olivia Toderean: Durabilitatea parteneriatului româno-egiptean se bazează pe profunzimea sa umană, pe fundamentele istorice și pe adaptabilitatea constantă a ambelor noastre țări. Deși relațiile diplomatice formale datează de 120 de ani, interacțiunea dintre societățile noastre se întinde pe mai mult de 2.000 de ani, prin comerț, pelerinaje, ceea ce astăzi am numi mobilitate a forței de muncă (oameni din Alexandria s-au mutat pe țărmurile Mării Negre în secolul I î.Hr.), curiozitate intelectuală și schimburi culturale.
Ceea ce a susținut această relație nu este doar diplomația în sens restrâns, deși aceasta a jucat întotdeauna un rol-cheie, ci respectul reciproc, interesul pentru culturile și obiceiurile celuilalt și încrederea. Toate acestea au fost mereu dublate de capacitatea de a evolua împreună; de a rămâne aproape unii de alții, prin suișurile și coborâșurile istoriei noastre. Trebuie să subliniez pentru cititorii dumneavoastră că România și Egiptul au găsit întotdeauna modalități de a rămâne relevante unul pentru celălalt, de-a lungul unor epoci geopolitice în schimbare.
În ceea ce privește aniversarea a 120 de ani, am ales în mod deliberat substanța în locul formalismului. Celebrările vor începe în ianuarie, odată cu asumarea de către România a rolului de Invitat de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Cairo 2026, o platformă culturală cu adevărat unică în regiune. La conferința de presă care a anunțat cea de-a 57-a ediție a CIBF, am spus că „așa cum pentru comerț și conectivitate între trei continente folosiți Canalul Suez; în mod similar, pentru a accesa viața culturală în această parte a lumii, pentru a intra în inimile și mințile egiptenilor și ale multor arabi, accesați Târgul de Carte de la Cairo.”
Cum apreciați relațiile politice și diplomatice bilaterale dintre Egipt și România? Care sunt principalele dosare strategice de pe agendă?
Olivia Toderean: Aș caracteriza dialogul politic actual ca fiind într-o etapă foarte favorabilă, definită de angajament la nivel înalt, continuitate, pragmatism și respect reciproc. Doar în ultimele 18 luni am asistat la multiple schimburi la nivel înalt, inclusiv întâlniri între miniștrii noștri de externe și semnarea unui Memorandum privind Cooperarea Militară între ministerele noastre ale apărării.
Agenda noastră bilaterală de astăzi este amplă și orientată spre viitor: stabilitate regională, securitate energetică, securitate alimentară și schimburi agricole, cooperare în domeniul apărării, educație și cercetare, transformare digitală și noi parteneriate cu valoare adăugată mai mare.
Pot spune cu încredere că există multă substanță și interes comun pentru a duce această relație la următorul nivel, valorificând și oportunitatea simbolică a celebrării a 120 de ani de relații diplomatice. Aprecierea reciprocă, convergența pe dosarele regionale și intensitatea cooperării sunt toate prezente.
Atât România, cât și Egiptul ocupă poziții strategice—una în regiunea Mării Negre, cealaltă în inima Orientului Mijlociu. Cum își coordonează cele două țări eforturile pentru a aborda provocările umanitare și de securitate?
Olivia Toderean: România și Egiptul coordonează îndeaproape prin dialogul bilateral, prin parteneriatul strategic și cuprinzător UE–Egipt și prin participarea activă a României la dialogul NATO–Egipt. Știu cu certitudine, din discuțiile cu numeroșii noștri ambasadori implicați în formate multilaterale-cheie, că menținem un contact strâns și în cadrul Națiunilor Unite, la New York, Geneva, Paris/UNESCO. Aceste exemple concrete de lucru diplomatic bilateral consolidează dialogul politic regulat la nivel înalt pe care îl avem, în care crizele și perspectivele de pace—atât în regiunea noastră, cât și în regiunea Egiptului—se află în prim-planul agendei. Summitul pentru Pace de la Sharm el Sheikh a adus speranță și o cale către pace. Susținem progresele către pace în regiunea dumneavoastră prin toate mijloacele noastre diplomatice. Până în prezent, desfășurăm în mod regulat operațiuni de evacuare medicală din Gaza, în special pentru pacienți copii și familiile acestora. Și sperăm, desigur, să putem vedea și în vecinătatea României o cale durabilă și justă către pace. În fapt, merită menționat aici că atât România, cât și Egiptul împărtășesc un angajament ferm față de stabilitate prin diplomație, dialog, negocieri, facilitare și respect pentru dreptul internațional, cu Carta ONU în centrul său. Acestea sunt valori care garantează legături bilaterale solide, mai ales într-un mediu global aflat într-o evoluție rapidă și destul de turbulent.
România apreciază în mod deosebit rolul Egiptului ca pilon al stabilității regionale și ca unul dintre cei mai abili actori diplomatici din zona Mediteranei, a Orientului Mijlociu și a Africii. Schimburile noastre reflectă o înțelegere comună: provocările de securitate și cele umanitare nu pot fi abordate izolat, ci necesită coordonare între regiuni din ce în ce mai interconectate.
Privind la anul trecut, care ar fi, în opinia dumneavoastră, cea mai semnificativă realizare dintre România și Egipt în 2025?
Olivia Toderean: Dacă ar fi să evidențiez o singură realizare, aceasta ar fi evoluția calitativă a relației noastre bilaterale—de la o cooperare bazată în principal pe dialog politic și comerț, către implementare, proiecte comune și cooperare instituționalizată.
Această tendință exista deja de câțiva ani, însă acum a devenit mai vizibilă în cooperarea energetică, dialogul în domeniul apărării, diplomația culturală și schimburile academice, culminând cu desemnarea României ca Invitat de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Cairo. Este un semnal că prietenia noastră intră într-o nouă etapă, mai matură.
Ați afirmat recent că schimburile comerciale bilaterale ar trebui să vizeze pragul de 2 miliarde de dolari. Ce sectoare au înregistrat cea mai surprinzătoare creștere în ultimele 12 luni?
Olivia Toderean: Comerțul bilateral a rămas stabil, în jurul a 1,3 miliarde de dolari, însă este adevărat: acesta este obiectivul meu și munca mea zilnică, împreună cu atașatul economic, de a alinia factorii care ar putea împinge această cifră la 2 miliarde pe termen mediu, de exemplu până în 2030. Deocamdată, ceea ce vreau să împărtășesc cititorilor dumneavoastră este că elementul cu adevărat remarcabil nu este volumul, ci transformarea din spatele cifrelor. Proiectele din domeniul energiei, investițiile reciproce, joint-venture-urile, cooperarea industrială și importurile din Egipt către România—care depășesc acum 500 de milioane de dolari—au înregistrat o creștere deosebit de dinamică. Tendința este clară: ne îndepărtăm de schimbul simplu de mărfuri și ne îndreptăm către parteneriate complexe, joint-venture-uri și creare de valoare locală.
România este Invitatul de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Cairo 2026. Care este tema centrală a pavilionului românesc și ce personalități se pot aștepta să întâlnească publicul? Dincolo de literatură, ce activități interactive va aduce România la Cairo în timpul târgului? Cum servește această recunoaștere culturală obiectivului mai amplu al diplomației dintre oameni?
Olivia Toderean: Participarea României ca Invitat de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Cairo 2026 este structurată în jurul temei centrale „Cărți pentru prieteni: de la Dunăre la Nil.” Cărți pentru prieteni este întotdeauna motto-ul României atunci când participă la târguri de carte în întreaga lume. Însă, pentru că rolul nostru la Cairo este atât de special, împreună cu Ministerul Culturii de la București, am decis să dezvoltăm un motto specific acestui târg unic.
Mai mult decât un slogan, acest concept încadrează întregul program românesc la CIBF ca pe o călătorie culturală, în care invităm prietenii să împărtășească din creativitatea, literatura și arta noastră, așa cum sunt ele modelate de geografia, istoria și memoria noastră.
Reflectă convingerea că lectura unor cărți traduse în propria limbă este una dintre cele mai durabile forme de prietenie între societăți, capabilă să poarte idei, emoții și valori peste limbi și generații. În contextul mai larg al marcării a 120 de ani de relații diplomatice între România și Egipt, standul nostru din Hall 3 B 32 devine atât un spațiu de celebrare, cât și o platformă de reflecție asupra continuității, schimbului și reînnoirii.
Vă ofer câteva cifre: 30 de evenimente în 13 zile; 60 de invitați speciali care vin la târg din România, dintre care 15 artiști; 10 edituri și case editoriale românești; 4 președinți sau vicepreședinți ai unor universități românești de top; 3 înalți demnitari: ministrul Culturii pentru deschidere, un secretar de stat pentru diplomație culturală din MAE și directorul Institutului Cultural Român.
Pavilionul României este conceput ca un spațiu cultural deschis, mai degrabă decât ca un spațiu expozițional convențional. El reunește literatura, traducerea, cercetarea academică, studiile de patrimoniu, cultura vizuală și artele performative într-o narațiune coerentă. Vizitatorii vor întâlni voci literare consacrate alături de autori emergenți, în timp ce traducătorii și cercetătorii au un rol esențial în a explica modul în care textele călătoresc, se transformă și capătă noi sensuri atunci când traversează granițe lingvistice și culturale. Un accent puternic este pus pe lucrările românești disponibile în limba arabă, inclusiv traduceri noi în premieră mondială, pregătite special pentru CIBF, precum și pe inițiative editoriale menite să ajungă direct la publicul egiptean.
Literatura este pusă constant în dialog cu alte discipline. Discuțiile explorează intersecțiile dintre ficțiune și arheologie, poezie și realități sociale contemporane, memorie și identitate modernă, precum și rolul valorilor universale într-o lume fragmentată. Programul creează, de asemenea, spațiu pentru reflecție asupra modului în care diplomația culturală a modelat relațiile bilaterale de-a lungul timpului și asupra felului în care aceasta poate continua să o facă prin proiecte concrete, centrate pe oameni. Aceste schimburi subliniază ideea că cultura nu este secundară diplomației; ea este unul dintre cele mai eficiente și credibile instrumente ale acesteia.
Dincolo de cuvântul scris, prezența României este în mod deliberat participativă. Expozițiile fotografice oferă modalități alternative de a „citi” o țară, dezvăluind peisaje, tradiții și viață cotidiană prin limbaje vizuale comune. Concerte și spectacole de dans tradițional vor anima spațiile publice, transformând târgul într-un mediu cultural viu și invitând la întâlniri spontane între artiști și public.
O parte substanțială a programului este dedicată dialogului profesional. Întâlnirile dintre editori, traducători, cadre universitare și manageri culturali se concentrează pe construirea unor mecanisme sustenabile de cooperare, pe încurajarea parteneriatelor directe și pe susținerea circulației pe termen lung a cărților, ideilor și expertizei între România și Egipt. Educația și cercetarea sunt, de asemenea, teme centrale, cu discuții despre cooperarea academică, studii de limbă și inițiative comune care conectează universități și instituții de cercetare din ambele țări.
Copiii și familiile ocupă un loc privilegiat în conceptul României ca Invitat de Onoare. Prin lecturi bilingve, sesiuni de storytelling, ateliere creative și activități interactive, literatura este prezentată ca o experiență comună, nu ca un exercițiu formal. Această investiție în publicul tânăr reflectă o viziune pe termen lung asupra diplomației culturale: cultivarea curiozității, empatiei și deschiderii de la vârste fragede și asigurarea faptului că dialogul cultural dintre țările noastre continuă natural în viitor.
În cele din urmă, această prezență amplă și multifacetică servește unui obiectiv clar de diplomație dintre oameni. Prin încurajarea interacțiunii directe între scriitori și cititori, artiști și public, studenți și cercetători, profesioniști și instituții, târgul de carte devine un spațiu în care diplomația se practică prin conexiune umană. Programul României ca Invitat de Onoare consolidează înțelegerea reciprocă, întărește încrederea și creează premisele unor parteneriate durabile, care se extind cu mult dincolo de târg. De la Dunăre la Nil, cultura devine atât un limbaj comun, cât și o responsabilitate comună—una care conectează societăți nu doar prin istorie, ci și printr-o viziune comună asupra viitorului.
România a fost mult timp o destinație preferată pentru studenții egipteni. Există planuri de extindere a burselor sau a cooperării instituționale?
Olivia Toderean: Absolut. Educația și cercetarea sunt piloni prioritari ai cooperării noastre viitoare, mai ales acum, când Egiptul participă la cadre conexe programelor europene de tip Horizon. Ne propunem să extindem bursele, mobilitatea studenților, cercetarea comună și parteneriatele academice.
Tradiția academică a României și populația tânără, dinamică a Egiptului reprezintă o potrivire naturală.
Citiți și 120 de ani de relații România–Egipt: o diplomație care a traversat istoria
