Curtea de Conturi: Baraje degradate sau abandonate fără proprietar
Barajele analizate în raportul întocmit de Curtea de Conturi se aflau, în anul 2023, într-o stare accentuată de degradare, fiind abandonate sau având probleme cu echipamentele hidromecanice.
În raportul de audit al performanței referitor la evaluarea eficienței și eficacității programelor și măsurilor luate pentru prevenirea riscurilor de inundații, se menționează că din cele 2.013 baraje existente, 983 aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 aveau autorizația expirată, iar 809 nu au fost niciodată autorizate.
În 2021, au fost identificate 121 de baraje încadrate în categoriile de importanță C și D, pentru care nu există un proprietar sau administrator legal cunoscut.
„Barajele care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu beneficiază de lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, din administrarea altor deținători, sau chiar fără un proprietar sau administrator legal cunoscut pot reprezenta un pericol la viituri, în funcție de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă”, se arată în raport.
În cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor, situația era și mai gravă, Curtea de Conturi constatând lipsa oricărei autorizații de funcționare în condiții de siguranță. Una dintre cauze este lipsa atestării experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a acestora.
Raportul evidențiază o criză de personal în domeniul hidrotehnic, ceea ce a dus la o verificare insuficientă a exigențelor de performanță în domeniul siguranței. Conform raportului, în domeniul elaborării normelor privind așezările umane, inclusiv cele expuse la inundații, au fost realizate acțiuni semnificative, însă activitatea de verificare a respectării acestor norme este afectată de numărul redus de personal cu atribuții de control.
„Lipsa acută de specialiști în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicării, conformării și respectării în integralitate a măsurilor și responsabilităților privind evaluarea stării de siguranță în exploatare, verificarea respectării exigențelor de performanță referitoare la siguranță și comportarea în timp a construcțiilor”, se precizează în document.
Raportul a scos în evidență disfuncționalități în comunicarea și colaborarea cu autoritățile locale. „Deși sistemul de management al situațiilor de urgență este organizat corespunzător, în asigurarea fluxului informațional-decizional pot apărea disfuncționalități generate fie de inexistența unei infrastructuri eficiente în comunicarea internă și interinstituțională, fie de colaborarea defectuoasă cu autoritățile locale”, se arată în raport.
Activitățile de planificare și coordonare a intervențiilor pentru riscurile de inundații, prevăzute în Concepția națională de răspuns în caz de inundații, ar putea fi afectate. „Atât echipamentele de avertizare/alarmare a populației, cât și mijloacele tehnice de intervenție trebuie să fie asigurate la un nivel adecvat, astfel încât să facă față noilor provocări generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase”, se menționează în raport.
Evaluarea pagubelor după inundații este influențată de insuficiența personalului specializat pentru evaluarea tehnică a pagubelor, precum și de lipsa unei metodologii unitare de evaluare a acestora la nivel național.
