București-Ilfov, cea mai puțin sărăcită regiune din Uniunea Europeană
Conform datelor Eurostat pentru anul 2024, regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai redusă proporție de persoane expuse riscului de sărăcie la nivelul UE, cu un procent de 3,7%.
Cifra este inferioară chiar și celor înregistrate în regiuni vest-europene cu o lungă tradiție de stabilitate economică. În afara acestei bule de prosperitate, tabloul național este marcat de inegalități accentuate. Cinci regiuni din România înregistrează o rată a riscului de sărăcie care depășește media europeană.
Situația cea mai critică se înregistrează în Sud-Vest Oltenia, unde 29,8% din populație se află în risc de sărăcie. „Infrastructura precară și deficitul de oportunități de angajare sunt factori determinanți pentru nivelurile ridicate de sărăcie din Oltenia”, a declarat un economist. Niveluri similare de dificultate economică sunt prezente și în regiunea Sud-Est (26,8%) și Nord-Est (26,4%).
La nivelul Uniunii Europene, 16,2% din populație, adică 72,1 milioane de persoane, se confruntă cu riscul de sărăcie în 2024. În timp ce 28 de regiuni din UE au reușit să mențină acest indicator sub pragul de 10%, alte zone, în special cele ultraperiferice, raportează cifre îngrijorătoare. Printre acestea se numără Guyana Franceză (53,3%), Ciudad de Melilla din Spania (41,4%) și regiunea Calabria din Italia (37,2%).
În România, doar trei regiuni se situează sub media UE a riscului de sărăcie: București-Ilfov (3,7%), Vest (13,3%) și Nord-Vest (14%). Alte două regiuni, Sud-Muntenia (17,4%) și Centru (19,3%), depășesc media europeană, dar se află într-o situație mai bună comparativ cu zonele cele mai vulnerabile.
Eurostat definește acest indicator ca fiind procentul de persoane al căror venit disponibil se află sub 60% din venitul mediu disponibil la nivel național. Această rată nu măsoară direct nivelul de trai sau bogăția absolută, ci distribuția veniturilor în societate și poziția economică a unei persoane în raport cu concetățenii săi.
Analiza Eurostat confirmă existența unei Românii cu două viteze. Dezvoltarea accelerată a zonei București-Ilfov contrastează puternic cu subdezvoltarea și ciclurile de sărăcie din alte regiuni. Soluția pentru a atenua această polarizare constă în implementarea unor politici de dezvoltare regională coerente, finanțate corespunzător și adaptate nevoilor locale.
