Revizuirea Legii Participării Condamnaților la Proces
Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat miercuri reexaminarea Legii referitoare la prezența condamnatului la proces, conform informațiilor furnizate de Administrația Prezidențială. Această solicitare vine ca urmare a necorelării dispozițiilor din lege, fapt ce ar putea conduce la situații în care instanța nu consideră necesară aducerea condamnatului la judecată, iar acesta să nu fie prezent nici prin videoconferință, contrar jurisprudenței existente.
Argumentele Președintelui
În sesizarea adresată, Nicușor Dan subliniază riscurile generate de absența unor norme clare, care pot duce la interpretări divergente în practică. El evidențiază necesitatea completării normelor pentru a asigura o aplicare unitară a legislației. Astfel, se propune ca, în cazul în care instanța nu dispune aducerea condamnatului aflat în detenție sau internat într-un centru educativ, să fie garantată participarea acestuia la proces prin videoconferință, având alături apărătorul ales sau numit din oficiu, precum și, dacă este cazul, un interpret.
Modificările Propuse
La data de 11 octombrie 2025, Parlamentul României a transmis Președintelui Legea pentru modificarea art. 597 alin. (2), (21) și (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Modificările vizează reglementarea mai clară a procedurii de executare a hotărârilor penale. Astfel, se propun următoarele modificări:
- (2) Condamnatul aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ este adus la judecată numai când instanța dispune acest lucru.
- (21) Condamnatul participă la judecată prin videoconferință, la locul de detenție, în prezența apărătorului și, după caz, a interpretului.
- (8) Judecarea contestației la hotărârea primei instanțe se face în ședință publică, cu citarea condamnatului, care este adus la judecată doar la cererea instanței. Participarea procurorului este obligatorie, iar decizia instanței este definitivă.
Concluzie
Revizuirea legii privind participarea condamnaților la proces are potențialul de a clarifica și îmbunătăți procedurile judiciare, asigurând astfel drepturile condamnaților și respectarea principiilor de justiție. Această inițiativă ar putea contribui la o aplicare mai uniformă a legii și la reducerea ambiguităților în sistemul judiciar.
