Partenerele de viață ale președinților României după Revoluție
În România, instituția „Primei Doamne” a evoluat după 1989, fiind influențată de modelele internaționale, în special cel american. Dintre cele cinci partenere de viață ale președinților României post-revoluționare, doar Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu poartă numele șefului de stat. În ultimele luni, Mirabela Grădinaru a început să își asume un rol proactiv, mai vizibil decât predecesoarele sale.
Nina Iliescu (1990 – 1996, 2000 – 2004)
Nina Iliescu a fost prima „Primă Doamnă” a României după Revoluție, având o prezență discretă în viața publică. Căsătorită cu Ion Iliescu din 1951, aceasta a declarat că nu dorește să fie o Primă Doamnă în adevăratul sens al cuvântului, preferând să rămână în umbra soțului său.
Nadia Constantinescu (1996 – 2000)
A doua „Primă Doamnă”, Nadia Constantinescu, s-a căsătorit cu Emil Constantinescu în 1963. De asemenea, a adoptat un stil de viață discret, având o vizibilitate publică redusă, iar speculațiile sugerează că dorința ei de a părăsi Cotroceniul a influențat decizia soțului ei de a nu candida pentru un al doilea mandat.
Maria Băsescu (2004 – 2014)
Maria Băsescu a fost cunoscută pentru discreția sa, contrastând cu personalitatea extrovertită a soțului său. Deși nu a existat o instituție formală a Primei Doamne în timpul mandatului său, ea a fost apreciată pentru eleganța și modestia sa.
Carmen Iohannis (2014 – 2025)
Carmen Iohannis a preluat rolul de Primă Doamnă în 2014, dar a ales să rămână la Sibiu, păstrându-și locul de muncă ca profesoară de limbă engleză. Această alegere a fost neobișnuită; totuși, relația cu soțul ei a rămas strânsă, participând frecvent la deplasările externe. Un aspect notabil a fost că a fost prima soție de președinte audiată de procurori.
Mirabela Grădinaru (2025 – prezent)
Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a început să își contureze rolul de „Primă Doamnă” chiar fără a avea titlul oficial. În primele luni de mandat, a organizat evenimente și a susținut discursuri publice, dând naștere unui nou model de implicare în viața publică a țării.
Concluzie
Instituția „Primei Doamne” în România a evoluat semnificativ, de la un rol decorativ la unul activ, prin implicarea Mirabelei Grădinaru, care pare să deschidă noi perspective pentru acest statut în administrația românească.
