Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, ar obține 14% din intențiile de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru 2027, dacă ar candida ca reprezentantă a blocului centrist. Rezultatul apare într-un sondaj realizat de institutul Cluster17 pentru Politico și publicat miercuri, 11 noiembrie. Într-un scenariu comparabil, fostul premier Édouard Philippe este creditat cu 13,5%. Diferența este însă prea mică pentru a indica un avantaj statistic clar.
Sondajul apare la două săptămâni după ce Lagarde a anunțat că va părăsi conducerea BCE în februarie 2027, înaintea încheierii mandatului său inițial. Decizia a alimentat discuțiile privind o eventuală revenire a sa în politica franceză, deși nu și-a anunțat candidatura la Palatul Élysée.
Lagarde, creditată cu 14% în ipoteza unei candidaturi centriste
Cercetarea Cluster17, comandată de Politico, a fost realizată în perioada 9–10 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.164 de persoane, prin metoda cotelor. Marja de eroare comunicată este cuprinsă între 1,2 și 2,8 puncte procentuale, în funcție de rezultatul analizat.
Institutul a testat mai multe configurații ale primului tur, inclusiv ipoteza în care Christine Lagarde ar fi candidatul unic al blocului central, în locul lui Édouard Philippe.
În această variantă, Lagarde este creditată cu 14% din intențiile de vot, față de 13,5% pentru Philippe într-un scenariu separat, cu o configurație similară a adversarilor. Nu este vorba despre un duel electoral direct între cei doi.
În scenariul cu Lagarde, Marine Le Pen este creditată cu 30,5%, iar Jean-Luc Mélenchon cu 20,5%. David Lisnard ar obține 10%, potrivit rezultatelor publicate.
Într-o altă configurație, cu 18 personalități testate simultan, Lagarde, Philippe, Lisnard și Raphaël Glucksmann sunt creditați fiecare cu aproximativ 8%. Diferențele dintre aceste rezultate arată importanța listei de candidați propuse respondenților.
Sondajul măsoară preferințele declarate la momentul cercetării, nu rezultatul viitoarelor alegeri.
Plecarea anticipată de la BCE alimentează întrebările privind viitorul politic
Christine Lagarde a anunțat oficial, la 29 octombrie, că va renunța la funcția de președintă a Băncii Centrale Europene pe 7 februarie 2027, cu aproximativ opt luni înainte de expirarea mandatului inițial.
Informația este confirmată prin comunicatul oficial al BCE, care precizează că succesorul său va fi desemnat de Consiliul European, conform procedurilor prevăzute în tratatele Uniunii.
Fost ministru al Economiei în guvernul francez condus în perioada președinției lui Nicolas Sarkozy și fost director general al Fondului Monetar Internațional, Lagarde a justificat retragerea anticipată prin dorința de a se exprima și de a se implica în subiecte din afara politicii monetare.
Aceeași explicație a fost oferită și în conferința de presă a BCE din 29 octombrie.
Întrebată de Politico la Forumul pentru Pace de la Paris, pe 11 noiembrie, dacă exclude în continuare participarea la alegerile prezidențiale, Lagarde a reiterat că dorește să-și recapete libertatea de exprimare și de implicare în alte domenii. Nu a confirmat o intenție de candidatură.
Centrul politic francez, împărțit între mai multe candidaturi posibile
Rezultatele cercetării arată cât de mult depind intențiile de vot de configurația electorală testată. Édouard Philippe, Gabriel Attal și Christine Lagarde atrag niveluri diferite de susținere atunci când sunt prezentați separat ca reprezentanți ai centrului.
Într-un studiu distinct publicat de Cluster17 la 10 noiembrie, 46% dintre respondenți s-au declarat favorabili organizării unor alegeri primare pentru desemnarea unui candidat comun, dar niciuna dintre cele șase formule testate nu a obținut susținerea majorității. Acesta este un alt sondaj, cu alt eșantion, și nu trebuie confundat cu cercetarea Politico.
Rezultatele sondajului Cluster17 realizat pentru Politico oferă astfel o primă măsurare a intențiilor de vot într-un scenariu cu Christine Lagarde, fără a stabili că aceasta va intra în competiția prezidențială.
Pentru moment, 14% reprezintă rezultatul unei ipoteze electorale, nu nivelul de susținere al unei candidaturi anunțate oficial.
Citește și
