Iranul amenință că va ataca inclusiv baze militare americane din Europa dacă acestea vor fi utilizate pentru lansarea unor noi operațiuni împotriva teritoriului iranian. Avertismentul a fost transmis miercuri, 11 noiembrie, de Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Declarația are implicații și pentru România, care găzduiește militari și infrastructură strategică americană, însă oficialul iranian nu a nominalizat explicit bazele românești.
Mesajul a fost formulat într-un interviu acordat televiziunii libaneze Al Mayadeen și reluat ulterior de Rezaei într-o postare publică. El survine pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran, după operațiunile militare americano-israeliene declanșate în februarie și disputele privind programul nuclear iranian.
Teheranul avertizează că distanța nu va proteja bazele americane
Mohsen Rezaei a afirmat că un nou atac american împotriva Iranului ar putea determina o ripostă mult mai extinsă geografic decât operațiunile anterioare.
În interviul acordat Al Mayadeen, oficialul a precizat că bazele militare de pe care ar decola aeronave implicate în bombardarea Iranului ar putea fi atacate, inclusiv dacă se află pe teritoriul unor state europene.
Rezaei a invocat și posibilitatea lovirii unor instalații americane îndepărtate, inclusiv de pe insule considerate în afara razei de acțiune a armamentului iranian.
Mesajul a fost întărit într-o declarație publicată pe contul său oficial de X, la 11 noiembrie, în care oficialul a avertizat că orice bază implicată într-un nou atac împotriva Iranului, din Asia de Vest până în Europa, ar putea deveni ținta unei riposte.
Avertismentul este condiționat de utilizarea bazelor pentru atacuri împotriva Iranului. Nu reprezintă un anunț privind declanșarea unor operațiuni militare asupra Europei.
Bazele din România sunt vizate explicit?
România găzduiește infrastructură militară utilizată în cooperarea cu Statele Unite, inclusiv Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și componenta Aegis Ashore de la Deveselu.
Prezența americană și rolul bazei Mihail Kogălniceanu au fost reafirmate de Ministerul Apărării Naționale în comunicatul din 30 august 2026, publicat după vizita unei delegații a Congresului SUA.
De asemenea, raportul oficial al MApN privind activitatea din 2024 prezintă infrastructura americană de la Deveselu drept o componentă importantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO.
Totuși, declarația lui Mohsen Rezaei nu identifică România, Mihail Kogălniceanu sau Deveselu drept ținte nominale. Ea se referă la orice instalație militară americană care ar participa la o ofensivă împotriva Iranului.
Menționarea României în relatări despre infrastructura militară americană din Europa nu trebuie confundată cu o desemnare oficială a unor ținte sau cu dovada existenței unui plan de atac.
De asemenea, avertismentul nu demonstrează că Iranul dispune de capacitatea operațională de a lovi toate bazele menționate în relatările de presă. O asemenea evaluare ar necesita informații militare independente despre raza de acțiune, precizia și disponibilitatea sistemelor iraniene.
Iranul menține condițiile pentru un eventual acord cu SUA
Declarațiile lui Mohsen Rezaei au vizat și relația diplomatică dintre Teheran și Washington. Oficialul iranian a susținut că Iranul a formulat șapte condiții pentru reluarea negocierilor și a contestat informațiile privind existența unor tratative directe. Aceste afirmații reprezintă poziția sa publică și nu confirmă, independent, stadiul contactelor diplomatice.
Declarațiile din 11 noiembrie extind astfel avertismentul Teheranului dincolo de Orientul Mijlociu. Pentru România, relevanța acestuia derivă din prezența militară americană și din apartenența la NATO, dar informațiile oficiale disponibile nu confirmă existența unei amenințări individualizate asupra unei baze de pe teritoriul național.
Citește și
Franța amenință Iranul cu represalii după atacuri cibernetice asupra a 700 de supermarketuri
