Platforma Liberal-Conservatoare din PNL poate susține un candidat la conducerea partidului împotriva taberei Bolojan–Motreanu, afirmă europarlamentarul Rareș Bogdan. În declarațiile făcute joi, 29 octombrie, la Digi24, el i-a indicat pe Alin Tișe, Adrian Veștea, Cătălin Predoiu și Crin Antonescu printre posibilele opțiuni, precizând însă că gruparea nu a discutat încă alegerea unui candidat. www.digi24.ro
„E o părere personală. N-am avut încă o discuție cu colegii mei din Platforma Liberal-Conservatoare”, a declarat Rareș Bogdan.
Europarlamentarul susține că platforma dispune de cinci–șase persoane capabile să concureze pentru președinția PNL. El a invocat experiența administrativă și susținerea electorală a liderilor locali, dar a exclus propria candidatură.
O posibilă competiție la congres, fără candidat desemnat
Rareș Bogdan a vorbit despre organizarea congresului la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, respectiv în martie–aprilie dacă scrutinul intern ar fi devansat. Aceste intervale au fost prezentate ca scenarii, nu ca un calendar aprobat.
Europarlamentarul a descris tabăra Bolojan–Motreanu drept „platforma progresistă”, delimitând-o de gruparea din care face parte. Numele enumerate rămân opțiunile sale personale: declarația nu reprezintă anunțarea unor candidaturi și nici desemnarea reprezentantului platformei. www.digi24.ro
Disputa privind doctrina și conducerea PNL
Divergențele dintre cele două grupări deveniseră publice cu mai multe luni înainte. La 20 iulie 2026, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, contesta necesitatea unei noi platforme liberal-conservatoare, argumentând că partidul își asumase deja această orientare.
Motreanu invoca documentul programatic „Modernizare cu Rădăcini”, adoptat la congresul din 2025 și reconfirmat în 2026. În interpretarea sa, inițiativa nu aducea o identitate doctrinară nouă, iar unii dintre susținătorii ei lipsiseră de la congresul care reconfirmase orientarea partidului.
Secretarul general îl critica atunci și pe Adrian Veștea pentru continuarea demersului de formare a unui guvern după retragerea încrederii politice a PNL. El invoca respectarea hotărârilor forurilor de conducere și reproșa unor liberali că solicitaseră sprijinul AUR, în pofida deciziei partidului de a exclude colaborarea cu această formațiune. Disputa privea astfel atât doctrina, cât și autoritatea conducerii asupra deciziilor politice. www.digi24.ro
Susținătorii platformei prezentau o altă justificare. Tot la 20 iulie, deputata Alina Gorghiu afirma că inițiativa era necesară pentru ca membrii PNL să își exprime opiniile fără teama pierderii unor funcții, a eliminării de pe liste sau a altor consecințe politice.
„Cel mai periculos lucru care se poate întâmpla într-un partid”, declara Gorghiu, era dispariția curajului de a critica. În mesajul video relatat de AGERPRES, ea susținea că platforma urmărea să permită dezbaterea internă, fără să rupă partidul. Agenția consemna că Alin Tișe vorbise primul despre inițiativă, susținută ulterior de Adrian Veștea. agerpres.ro
Hubert Thuma contesta, la rândul său, modul de conducere a PNL. În răspunsul adresat lui Motreanu, relatat de News.ro, el acuza utilizarea excluderilor, numirilor și dizolvărilor de organizații, precum și stabilirea unor decizii înaintea ședințelor. Criticile sale vizau diferența dintre identitatea doctrinară declarată și funcționarea efectivă a partidului, inclusiv posibilitatea membrilor de a influența hotărârile prin dezbatere și vot. www.news.ro
Citește și
