Alegătorii din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală sunt chemați duminică, 20 septembrie, la urne în două scrutinuri regionale care au căpătat o miză politică mult mai mare decât ponderea demografică a celor două landuri. Împreună, acestea reunesc aproximativ 5,3 milioane de locuitori, puțin peste 6% din populația Germaniei, însă rezultatele ar putea amplifica presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra conducerii Uniunii Creștin-Democrate.
Situația cea mai dificilă pentru CDU se înregistrează în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Un sondaj INSA publicat în această săptămână plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată îndeaproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, CDU cu numai 7%, Verzii cu 5%, iar BSW cu 3%.
Un sondaj mai recent al Forschungsgruppe Wahlen indică o competiție chiar mai strânsă la vârf: SPD la 37%, AfD la 36%, CDU la 6%, Die Linke la 9% și Verzii la pragul electoral de 5%.
CDU riscă cel mai slab rezultat din istoria sa într-un scrutin regional
Pentru partidul cancelarului, problema nu este doar pierderea alegerilor. Cu un scor cuprins între 6% și 7% în ultimele sondaje, CDU se află periculos de aproape de pragul electoral de 5%.
Dacă aceste estimări se confirmă, formațiunea ar înregistra cel mai slab rezultat al său la alegerile pentru un parlament regional de la fondarea Republicii Federale Germania. Într-un scenariu și mai sever, CDU ar putea chiar să nu intre în Landtag.
La scrutinul din 2021, creștin-democrații obținuseră 13,3%, în timp ce SPD câștigase categoric alegerile cu 39,6%.
În același interval, AfD aproape și-ar dubla rezultatul: formațiunea obținuse 16,7% în 2021 și este cotată acum la aproximativ 36%-37%.
Cu toate acestea, clasarea AfD pe primul loc nu ar însemna automat preluarea guvernării. Celelalte formațiuni importante continuă să excludă formarea unei coaliții cu partidul, ceea ce face ca aritmetica viitorului parlament regional să fie decisivă.
Manuela Schwesig poate păstra SPD la guvernare
Principalul avantaj al social-democraților este popularitatea premierului regional Manuela Schwesig.
Șefa guvernului din Mecklenburg-Pomerania Occidentală are o rată personală de aprobare de peste 60%, semnificativ mai ridicată decât scorul național al SPD și decât sprijinul de care beneficiază în prezent guvernul federal.
Schwesig conduce în prezent o coaliție SPD–Die Linke și a încercat în timpul campaniei să se distanțeze de guvernul federal CDU/CSU–SPD condus de Merz, inclusiv prin critici privind costul vieții și creșterea prețurilor la carburanți.
Actualele sondaje indică faptul că SPD, Die Linke și Verzii ar putea dispune de o formulă de majoritate, însă aceasta depinde inclusiv de capacitatea Verzilor de a depăși pragul de 5%.
Berlin: Die Linke conduce, CDU poate pierde primul loc
În Berlin, configurația politică este diferită.
Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, AfD la 17%, Verzii la 16%, iar SPD la 10%.
Pentru CDU, un asemenea rezultat ar însemna o pierdere majoră față de scrutinul precedent. La alegerile repetate din februarie 2023, formațiunea câștigase cu 28,2%.
AfD, în schimb, ar ajunge aproape la dublul rezultatului din 2023, când obținuse 9,1%. Die Linke ar înregistra, la rândul său, o creștere importantă față de cele 12,2% obținute atunci.
CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023. Formula seamănă politic cu actuala coaliție federală, unde CDU și CSU guvernează alături de SPD, ceea ce transformă scrutinul berlinez și într-un indicator al nemulțumirii față de principalele partide aflate la putere la nivel național.
Criza locuințelor domină campania din Berlin
Spre deosebire de alte alegeri regionale germane recente, unde imigrația și politica externă au avut o greutate considerabilă, principala temă a campaniei din Berlin este accesul la locuințe.
Aproximativ 85% dintre gospodăriile din capitala germană locuiesc cu chirie, iar chiriile solicitate pe piață aproape s-au dublat față de 2014.
Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de aproximativ 211.000 de locuințe suplimentare până în 2040.
Una dintre cele mai controversate teme este eventuala construire de locuințe pe anumite porțiuni ale Tempelhofer Feld, fostul aeroport transformat într-unul dintre cele mai mari spații publice deschise ale capitalei.
CDU, FDP și AfD susțin o dezvoltare limitată a unor zone ale amplasamentului, în timp ce SPD, Verzii și Die Linke se opun construirii pe teren și propun utilizarea altor suprafețe.
Popularitatea lui Friedrich Merz a coborât puternic
Cele două alegeri au loc într-un moment dificil pentru cancelarul Friedrich Merz.
După puțin peste un an la conducerea guvernului, rata sa de aprobare a coborât până la 14% în unele sondaje naționale și la valori de o singură cifră în anumite landuri estice.
Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinurilor arată că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar. Inclusiv în rândul alegătorilor CDU, 58% nu îl mai doresc la conducerea guvernului, în timp ce 36% continuă să îl susțină.
Nemulțumirea este alimentată de costul vieții, prețurile ridicate la energie, problemele economiei germane, dezbaterile privind pensiile și percepția unei părți a electoratului că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultate vizibile.
AfD se află, în paralel, la niveluri ridicate în sondajele naționale, între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU este cotată între 18% și 20%.
Presiunea asupra Merz a crescut după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie, unde AfD a obținut aproape 44%, iar CDU aproximativ 17%.
Conducerea CDU încearcă să închidă discuțiile despre schimbarea cancelarului
În presa germană sunt discutate de mai multe săptămâni scenarii privind viitorul politic al lui Merz. Printre numele menționate ca posibili succesori se află premierul Renaniei de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst, și premierul Bavariei și liderul CSU, Markus Söder.
Deocamdată, însă, niciunul dintre cei doi nu susține public înlocuirea cancelarului.
Wüst a declarat că dezbaterile privind persoanele aflate la conducere „nu ajută” în actualul context, iar Söder a respins explicit ideea ca CSU să inițieze înlăturarea lui Merz.
Opt premieri regionali ai CDU au publicat miercuri o declarație comună de susținere a cancelarului, afirmând că partidul are nevoie de stabilitate și că recâștigarea încrederii alegătorilor trebuie realizată prin rezultate politice, nu prin dispute privind conducerea.
CDU a convocat însă pentru duminică o reuniune specială în care urmează să analizeze rezultatele celor două scrutinuri și strategia partidului pentru perioada următoare.
Merz a transmis, la rândul său, că nu intenționează să demisioneze și că dorește să își ducă mandatul până la capăt.
Cele două scrutinuri pot accentua reconfigurarea politicii germane
Alegerile din Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin vin la numai două săptămâni după rezultatul AfD din Saxonia-Anhalt și într-un moment în care sistemul politic german traversează o perioadă de fragmentare accentuată.
CDU rămâne principala formațiune conservatoare de centru-dreapta și guvernează la nivel federal împreună cu SPD, în timp ce social-democrații încearcă să își păstreze pozițiile regionale pe fondul unei susțineri naționale reduse.
Die Linke, formațiune socialistă situată la stânga SPD, are o prezență tradițional mai puternică în estul Germaniei și rădăcini politice inclusiv în PDS, partidul succesor al formațiunii care a condus Republica Democrată Germană.
AfD promovează o platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică, solicită restrângerea imigrației, o schimbare fundamentală a politicii Germaniei față de Rusia și reluarea accesului la energie rusească, precum și încetarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Miza scrutinurilor de duminică depășește astfel componența celor două parlamente regionale. Rezultatele vor arăta dacă CDU poate opri declinul electoral înregistrat în ultimele luni și cât de mult se va accentua presiunea internă asupra lui Friedrich Merz înaintea următoarei etape a mandatului său de cancelar.
