Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat, la 18 septembrie 2026, „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, un amplu pachet legislativ care extinde sancțiunile împotriva Rusiei și creează un mecanism de tarife secundare asupra statelor care se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol sau gaze naturale rusești. Legea prelungește, în același timp, până în 2031 Iran Sanctions Act din 1996.
Cum funcționează tarifele și de ce China și India sunt expuse
Textul final al legii permite aplicarea unor tarife de până la 100% asupra tuturor mărfurilor importate în Statele Unite dintr-o țară care îndeplinește criteriile stabilite de actul normativ. Sunt vizate statele care continuă să cumpere petrol sau gaze naturale de origine rusă și care s-au aflat, în perioada relevantă de 12 luni, între cei mai mari cinci importatori, precum și statele considerate printre principalii facilitatori ai eludării sancțiunilor asupra petrolului rusesc. Tarifele se adaugă taxelor vamale deja existente.
Legea nu nominalizează China sau India. Cele două economii sunt însă printre statele cu cea mai mare expunere la mecanism, având în vedere dimensiunea achizițiilor lor de petrol rusesc. Reuters notează că ambele țări ar putea fi afectate de noile prevederi.
Datele Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) necesită însă o distincție importantă. Procentele de 50% pentru China și 37% pentru India nu reprezintă cotele aferente exclusiv lunii august 2026, ci ponderea cumulată în exporturile rusești de țiței începând din 5 decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026. În august, China a rămas cel mai mare cumpărător global de combustibili fosili din Rusia, cu achiziții evaluate la 8,4 miliarde de euro, dintre care 5,8 miliarde de euro au reprezentat țiței. India s-a situat pe locul al doilea, cu importuri totale de hidrocarburi rusești de 4,8 miliarde de euro, dintre care aproximativ 4,1 miliarde de euro au fost reprezentate de țiței.
New Delhi a transmis deja că își va proteja securitatea energetică și interesele comerciale. Ministerul indian de Externe a afirmat că aprovizionarea va continua să fie decisă în funcție de diversificarea surselor și de evoluția pieței și a avertizat asupra implicațiilor pe care noile măsuri le-ar putea avea atât asupra relației bilaterale cu Washingtonul, cât și asupra pieței energetice internaționale. Beijingul a respins, la rândul său, utilizarea sancțiunilor extrateritoriale și a susținut că relațiile sale comerciale cu alte state nu ar trebui afectate prin presiunea unei terțe țări.
Casa Albă păstrează o marjă importantă de decizie
Caracterul discreționar al legii este mai nuanțat decât simpla posibilitate de a introduce tarife. Actul legislativ stabilește aplicarea unor tarife asupra statelor care intră în criteriile prevăzute de lege, însă administrația păstrează o marjă semnificativă în stabilirea nivelului acestora, până la plafonul de 100%. Reprezentantul Comercial al SUA poate ulterior modifica nivelul tarifelor în funcție de creșterea sau reducerea achizițiilor de energie rusească.
În plus, președintele poate acorda derogări de la sancțiuni, restricții sau tarife dacă certifică în fața Congresului că o asemenea măsură este în interesul național al Statelor Unite și prezintă justificarea deciziei. Prin urmare, legea creează un cadru obligatoriu de sancționare, dar lasă Casei Albe un spațiu considerabil pentru modul concret în care acesta va fi aplicat.
Există și o excepție specifică pentru importurile de gaze naturale. Tarifele pot să nu fie aplicate unui stat dacă acesta a cumpărat mai puțin de 15% din totalul exporturilor anuale rusești de gaze în perioada analizată și a întreprins măsuri semnificative pentru reducerea acestor importuri.
Tarife de până la 500% pentru mărfurile provenite direct din Rusia
Separat de mecanismul destinat marilor cumpărători de energie rusească, legea prevede și o majorare a taxelor vamale pentru mărfurile importate direct din Federația Rusă în Statele Unite. În termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare, președintele trebuie să majoreze tarifele pentru aceste produse până la un nivel de 500% ad valorem. Prevederea acoperă inclusiv petrolul, gazele naturale, produsele petroliere, produsele petrochimice și cărbunele.
Pachetul introduce, de asemenea, sancțiuni asupra unor înalți oficiali ruși, instituții financiare, entități controlate de stat și persoane sau companii străine implicate în susținerea sectorului rus de apărare ori în eludarea sancțiunilor. Sunt vizate explicit și navele utilizate pentru transportarea petrolului și a altor produse rusești prin mecanisme destinate evitării restricțiilor occidentale — componenta cunoscută drept „flota din umbră”.
Actul impune totodată noi restricții asupra relațiilor financiare cu Rusia, investițiilor americane în Federația Rusă și tranzacțiilor cu mai multe instituții financiare rusești, între care Banca Centrală, Sberbank, VTB și Gazprombank.
Congresul a adoptat legea cu majorități largi
Senatul american a aprobat pachetul pe 7 august, cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă. Camera Reprezentanților a adoptat amendamentele Senatului pe 16 septembrie, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă: 203 republicani, 58 de democrați și un independent au votat în favoarea măsurii. Donald Trump a promulgat legea două zile mai târziu.
Proiectul a fost unul dintre principalele demersuri legislative de politică externă susținute de senatorul republican Lindsey Graham, care a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani. Graham lucrase la dezvoltarea pachetului împreună cu senatorul democrat Richard Blumenthal, iar legislația a fost redenumită ulterior în onoarea sa.
Legea are o durată generală de cinci ani, cu excepția prevederii privind Iran Sanctions Act, care modifică termenul de expirare al legislației respective din 2026 în 2031.
Moscova avertizează asupra efectelor asupra negocierilor
Kremlinul reacționase încă după votul Camerei Reprezentanților, înainte de promulgarea legii. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a descris aprobarea pachetului drept o acțiune neprietenă și a susținut că introducerea unor sancțiuni americane suplimentare ar complica eforturile pentru găsirea unei soluții negociate în Ucraina.
Pentru Washington, mecanismul urmărește să lovească nu numai direct în sectoarele financiar, energetic și de apărare ale Rusiei, ci și în veniturile obținute de Moscova din vânzările de energie către economii terțe. În practică, impactul internațional al legii va depinde de identificarea statelor care intră în criteriile stabilite, de nivelul concret al tarifelor decis de administrația Trump și de eventualele derogări acordate de Casa Albă.
