Suedezii votează duminică, 13 septembrie, într-un scrutin parlamentar extrem de strâns, care ar putea produce o schimbare importantă în arhitectura politică a țării: intrarea Democraților din Suedia în guvern pentru prima dată în istoria formațiunii.
Sondajele publicate în ultima săptămână indică un avantaj redus al blocului de centru-stânga condus de social-democrata Magdalena Andersson, însă diferența față de tabăra de dreapta a premierului Ulf Kristersson s-a diminuat în ultimele săptămâni de campanie.
Peste opt milioane de alegători sunt chemați să aleagă cei 349 de membri ai Riksdagului.
Ulf Kristersson deschide guvernul pentru Democrații din Suedia
Premierul Ulf Kristersson, liderul Moderaților, încearcă să obțină un al doilea mandat consecutiv. Spre deosebire de configurația rezultată după alegerile din 2022, el și-a exprimat disponibilitatea de a include Democrații din Suedia în viitorul cabinet dacă blocul de dreapta obține majoritatea.
Democrații din Suedia au sprijinit parlamentar guvernul minoritar format din Moderați, Creștin-Democrați și Liberali în ultimii patru ani, fără să dețină portofolii ministeriale. În scrutinul din 2022, formațiunea condusă de Jimmie Åkesson a obținut 20,5% din voturi și a devenit cel mai mare partid al blocului de dreapta.
O eventuală participare la guvernare ar marca o nouă etapă în ascensiunea politică a partidului, care până în urmă cu aproximativ două decenii se afla la periferia sistemului politic suedez.
Imigrația și integrarea au mutat centrul dezbaterii politice
Democrații din Suedia au fost fondați în 1988, iar în primii ani ai partidului au existat membri și activiști proveniți din medii naționaliste radicale și neonaziste. Conducerea actuală a încercat în ultimele două decenii să rupă aceste legături și să transforme formațiunea într-un partid național-conservator cu accent puternic pe imigrație, identitate națională și ordine publică.
Sub conducerea lui Jimmie Åkesson, partidul a eliminat mai mulți membri asociați explicit cu rasismul și extremismul și a încercat să își consolideze legitimitatea politică. În 2025, Åkesson și-a cerut public scuze pentru episoadele de antisemitism din istoria formațiunii.
Influența partidului asupra politicilor guvernamentale este deja semnificativă. În ultimii patru ani, Suedia a înăsprit considerabil regimul imigrației și azilului.
Din vara acestui an, persoanele care primesc protecție în urma unei cereri de azil nu mai pot obține permis de ședere permanent în baza acestui statut, fiind prevăzute în principal permise temporare și posibilitatea prelungirii acestora.
Parlamentul suedez a adoptat, de asemenea, o legislație care permite refuzarea sau retragerea permiselor de ședere în anumite situații legate de conduita persoanei, inclusiv nerespectarea deciziilor autorităților sau obținerea veniturilor prin mijloace considerate neconforme cu legea.
În paralel, numărul cererilor de azil a ajuns la cel mai redus nivel din aproximativ patru decenii, potrivit datelor prezentate de autoritățile suedeze.
Democrații din Suedia cer însă continuarea politicilor restrictive. Mattias Karlsson, parlamentar al formațiunii și unul dintre apropiații lui Jimmie Åkesson, susține că persoanele care trăiesc în Suedia trebuie să respecte cultura, limba, legile, normele, morala și tradițiile țării, iar cei care nu acceptă aceste principii ar trebui să își găsească un alt stat în care să locuiască.
Formațiunea susține, între altele, stimulente pentru plecarea voluntară a unor imigranți și restricții privind purtarea în spațiul public a unor forme de vestimentație islamică, precum niqab-ul și burqa.
Magdalena Andersson încearcă revenirea la conducerea guvernului
De cealaltă parte, Magdalena Andersson, care a ocupat funcția de prim-ministru între 2021 și 2022, încearcă să readucă Social-Democrații la conducerea executivului.
Campania sa a transformat perspectiva intrării Democraților din Suedia în guvern într-una dintre principalele teme ale scrutinului. Andersson susține că alegătorii decid nu doar cine va conduce guvernul, ci și câtă influență va avea partidul lui Åkesson asupra unor domenii precum apărarea, educația, cultura și finanțele.
O victorie electorală nu i-ar garanta însă lui Andersson o guvernare simplă. Blocul de opoziție reunește Social-Democrații, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru, formațiuni care susțin în linii generale creșterea investițiilor în serviciile publice, dar au poziții divergente în probleme economice și energetice.
Partidul de Stânga susține impozitarea mai accentuată a persoanelor cu averi mari, în timp ce Partidul de Centru promovează reduceri fiscale. Verzii se opun extinderii energiei nucleare, iar această temă reprezintă o altă linie de divergență. În plus, Partidul de Centru exclude participarea într-un guvern alături de Partidul de Stânga.
În aceste condiții, chiar dacă blocul condus de Andersson obține cele mai multe mandate, negocierile pentru formarea unei majorități funcționale ar putea deveni complicate.
Scrutinul testează consolidarea politică a Democraților din Suedia
Alegerile au loc într-un context european în care formațiunile naționaliste, suveraniste și anti-imigrație și-au consolidat pozițiile în mai multe state.
În Suedia, procesul are o particularitate proprie: Democrații din Suedia au trecut, în mai puțin de două decenii, de la statutul de partid izolat politic la cel de formațiune capabilă să influențeze direct politicile guvernamentale și, posibil, să participe la viitorul executiv.
Scriitorul și comentatorul politic Jan Guillou a descris scrutinul drept un referendum asupra rolului Democraților din Suedia și asupra direcției generale a politicii suedeze.
Istoricul Lars Trägårdh consideră că partidul a trecut printr-un proces gradual de integrare în peisajul politic, în timp ce criticii săi avertizează că această evoluție poate produce schimbări importante în politicile privind imigrația, cultura și identitatea națională.
Scrutinul din 13 septembrie va arăta astfel dacă influența exercitată de partidul lui Jimmie Åkesson asupra guvernării începând din 2022 va rămâne una parlamentară sau va fi transformată, pentru prima dată, în participare directă la puterea executivă.
