AfD intră în alegerile din Saxonia-Anhalt cu un avans de aproape 20 de puncte. Miza: poate transforma victoria electorală în guvernare?

Alegătorii din Saxonia-Anhalt votează duminică, 6 septembrie, într-un scrutin care poate modifica raportul de forțe din politica germană. Alternativa pentru Germania (AfD) intră în alegeri cu un avantaj foarte mare în fața CDU, formațiunea cancelarului Friedrich Merz, dar o clasare pe primul loc nu înseamnă automat și preluarea guvernării landului. Distribuția mandatelor și rezultatele partidelor aflate în apropierea pragului electoral de 5% vor fi decisive.

Ultimul Politbarometru realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF, pe baza interviurilor efectuate între 1 și 3 septembrie, indică 41% pentru AfD și 23% pentru CDU. Die Linke este cotată la 11,5%, SPD la 8,5%, Verzii la 6%, BSW la 4%, iar FDP la 3%. Un alt sondaj important, realizat de Infratest dimap pentru ARD, plasa AfD la 42% și CDU la 22%. Prin urmare, diferența dintre primele două formațiuni se situează în ultimele măsurători în jurul a 18-20 de puncte procentuale.

Datele trebuie însă interpretate cu prudență. ZDF estimează o marjă de eroare de aproximativ trei puncte procentuale pentru un partid aflat în jurul valorii de 40%, iar 26% dintre respondenți declarau încă faptul că nu sunt complet siguri dacă și cu cine vor vota.

O victorie a AfD nu înseamnă automat un guvern AfD

Miza reală a scrutinului nu este doar partidul care termină pe primul loc, ci configurația viitorului Landtag.

Sistemul electoral din Saxonia-Anhalt combină mandatele directe cu reprezentarea proporțională, iar parlamentul are minimum 83 de locuri, numărul final putând crește prin mecanismul mandatelor suplimentare și compensatorii. Pentru formarea guvernului este necesară o majoritate parlamentară, iar AfD a indicat că preferă să guverneze singură.

Ultima proiecție ZDF arată că, la 41%, AfD nu ar dispune de o majoritate a mandatelor dacă CDU, Die Linke, SPD și Verzii intră toate în parlament. ZDF consideră în acest scenariu o majoritate absolută a AfD mai degrabă improbabilă.

Situația s-ar putea schimba însă dacă mai multe formațiuni rămân sub pragul de 5%. Cu cât o proporție mai mare din voturi este acordată partidelor care nu intră în Landtag, cu atât procentul necesar pentru obținerea majorității mandatelor scade.

Reuters notează că FDP este cotat sub prag, la fel și BSW în mai multe sondaje, în timp ce rezultatul Verzilor este unul dintre elementele care ar putea influența decisiv aritmetica parlamentară.

Saxonia-Anhalt, după trei decenii de declin demografic

Ascensiunea AfD trebuie privită și prin particularitățile economice și demografice ale landului.

Saxonia-Anhalt avea la sfârșitul anului 2025 aproximativ 2,12 milioane de locuitori, populația reducându-se cu încă 15.345 de persoane într-un singur an, respectiv 0,7%, potrivit statisticilor oficiale ale landului.

Regiunea a pierdut o parte importantă a populației tinere după reunificarea Germaniei, iar îmbătrânirea demografică, depopularea unor comunități rurale și diferențele economice față de vestul țării continuă să influențeze comportamentul electoral.

Aceste fenomene nu explică singure votul pentru AfD, dar contribuie la o nemulțumire politică mai largă, alimentată și de percepția unor alegători că problemele landurilor estice au fost tratate secundar în politica federală.

La alegerile din 2021, CDU obținuse 37,1%, iar AfD 20,8%. Dacă sondajele actuale se confirmă, raportul dintre cele două formațiuni s-ar inversa aproape complet în numai cinci ani.

Ulrich Siegmund și o campanie construită puternic în social media

Candidatul AfD pentru funcția de ministru-președinte este Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, membru al parlamentului regional din 2016 și copreședinte al grupului parlamentar AfD din 2022.

Siegmund a fost membru CDU în tinerețe, înainte de a trece la AfD. Biografia oficială a Landtagului arată că are pregătire în comerț, psihologie economică și administrarea afacerilor și că, înaintea consolidării carierei politice, a activat în vânzări și marketing.

Una dintre caracteristicile campaniei sale este utilizarea intensivă a rețelelor sociale. În august, contul său de TikTok depășea 700.000 de urmăritori, iar contul Instagram avea peste jumătate de milion, cifre neobișnuit de mari pentru un politician regional german.

Siegmund combină mesajele politice cu evenimente de campanie, materiale video scurte și simboluri ușor recognoscibile ale fostei Germanii de Est.

Printre acestea se află motoretele Simson, fabricate în RDG și devenite pentru o parte a populației est-germane un simbol cultural. AFP a remarcat utilizarea frecventă a acestor vehicule în campania AfD și asocierea lor cu fenomenul denumit „Ostalgie” — nostalgia pentru anumite aspecte ale vieții cotidiene din fosta RDG.

Migrația și educația, în centrul programului

Politica privind migrația este una dintre principalele teme ale campaniei AfD.

Formațiunea promite accelerarea procedurilor de returnare a persoanelor care nu au drept legal de ședere și o schimbare considerabilă a politicii regionale privind solicitanții de azil. Reuters notează că programul AfD pentru land include măsuri mai stricte privind imigrația și statutul refugiaților.

Siegmund a participat, în noiembrie 2023, la reuniunea de la Potsdam la care activistul austriac Martin Sellner a prezentat un concept privind „remigrația”. Participarea lui Siegmund la întâlnire este documentată; interpretarea și amploarea măsurilor discutate acolo au generat ulterior o dispută politică și juridică amplă în Germania.

AfD propune schimbări și în educație, un domeniu aflat în competența landurilor.

Una dintre măsuri privește transformarea actualei Schulpflicht, obligația de frecventare a unei instituții școlare, într-o formă mai largă de Bildungspflicht, obligație educațională care ar permite, în anumite condiții, și școlarizarea la domiciliu. Prin urmare, formularea potrivit căreia Siegmund ar intenționa pur și simplu să „desființeze școala obligatorie” este incompletă: candidatul spune că dorește reformarea actualului sistem și introducerea homeschoolingului ca alternativă.

Programul prevede și eliminarea steagurilor curcubeu din instituțiile școlare și o prezență mai vizibilă a drapelului german. Siegmund a susținut public, de asemenea, revizuirea curriculei astfel încât elevii să aibă, în formularea sa, o raportare mai pozitivă la istoria și cultura germană.

În interiorul AfD din Saxonia-Anhalt au existat declarații mai precise privind reducerea ponderii acordate secolului XX în programa de istorie în favoarea secolului XIX. Hans-Thomas Tillschneider, responsabil al partidului pentru educație, a rezumat această abordare prin formula „mai mult Bismarck, mai puțin Hitler”, precizând în același timp că perioada național-socialistă ar continua să fie predată.

Episodul Potsdam și oamenii din jurul candidatului

Siegmund rămâne și o figură controversată în politica germană.

După participarea sa la întâlnirea de la Potsdam din 2023, parlamentul landului l-a înlăturat din funcția de președinte al Comisiei pentru muncă, afaceri sociale și integrare.

Investigații publicate de presa germană au documentat, de asemenea, faptul că unii colaboratori sau oficiali din structurile AfD din Saxonia-Anhalt au avut în trecut legături cu organizații radicale, inclusiv cu Heimattreue Deutsche Jugend, grupare interzisă de autoritățile germane în 2009. Aceste elemente fac parte din dezbaterea privind eventualul acces al AfD la aparatul administrativ și de securitate al landului dacă partidul ajunge la guvernare.

Merz avertizează asupra investițiilor. Siegmund își menține avantajul

Cancelarul Friedrich Merz s-a implicat direct în ultimele zile ale campaniei.

El a susținut că o administrație regională condusă de AfD ar putea afecta atractivitatea economică a landului și a declarat că îi este greu să își imagineze investitori internaționali inaugurând o nouă fabrică alături de un ministru-președinte AfD. Afirmația reprezintă o evaluare politică a cancelarului; nu există, în acest moment, date care să permită cuantificarea unui eventual impact asupra investițiilor.

Principalul său candidat regional este Sven Schulze, actualul ministru-președinte al Saxoniei-Anhalt.

O corecție importantă față de informațiile inițiale: Schulze nu conduce landul din martie, ci din 28 ianuarie 2026, când a fost ales de Landtag cu 58 de voturi, după retragerea lui Reiner Haseloff. Înainte de aceasta fusese ministru regional al Economiei și fost europarlamentar CDU.

Deși CDU se află mult în urma AfD în intenția de vot, Schulze are un avantaj personal în sondajul ZDF. Întrebați pe cine ar prefera ministru-președinte, 48% dintre respondenți îl indică pe Schulze și 34% pe Siegmund.

Ce se întâmplă dacă AfD câștigă, dar nu are majoritate

Aceasta este întrebarea centrală a zilei electorale.

În absența unei majorități proprii, AfD ar avea nevoie fie de un partener, fie de voturi din afara partidului pentru instalarea unui guvern. CDU, SPD, Verzii și Die Linke au exclus până acum o coaliție cu AfD. Reuters notează că BSW a adoptat o poziție mai puțin categorică, dar sondajele îl plasează momentan sub pragul electoral.

În aceste condiții, este posibil ca partidul clasat pe locul doi să încerce să formeze guvernul.

Un scenariu discutat este o administrație condusă de CDU, eventual minoritară, care să depindă de sprijin parlamentar punctual sau de tolerarea sa de către Die Linke.

Există deja un precedent apropiat. În Turingia, AfD a câștigat alegerile regionale din 2024 cu 32,8%, înaintea CDU, care a obținut 23,6%. Guvernul a fost format ulterior de CDU, BSW și SPD, fără majoritate proprie, și depinde în anumite situații de cooperarea parlamentară cu Die Linke.

Saarland rămâne, în prezent, singurul dintre cele 16 landuri germane în care o singură formațiune guvernează cu majoritate proprie: SPD, condus de ministrul-președinte Anke Rehlinger.

Un scrutin cu implicații dincolo de Saxonia-Anhalt

Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt importante nu doar prin posibilitatea unei schimbări de guvern regional.

AfD ar putea aproape să își dubleze rezultatul din 2021, în timp ce CDU riscă să piardă aproximativ 14 puncte procentuale. O asemenea modificare a raportului electoral ar reprezenta una dintre cele mai importante realinieri politice produse într-un land german în ultimii ani.

Scrutinul este și un test pentru guvernul federal condus de Friedrich Merz, dar rezultatul va trebui citit înainte de toate prin dinamica proprie a Saxoniei-Anhalt: migrație, economie, depopulare, servicii publice, diferențe persistente între estul și vestul Germaniei și o nemulțumire acumulată față de partidele care au administrat landul în ultimele decenii.

AfD este favorită clară să câștige alegerile. Întrebarea care rămâne deschisă nu mai este dacă partidul poate termina pe primul loc, ci dacă procentul obținut și distribuția voturilor sub pragul de 5% îi vor permite lui Ulrich Siegmund să transforme primul loc într-o majoritate parlamentară. Dacă nu, Germania se pregătește pentru negocieri de guvernare mult mai complicate decât simpla ordine a partidelor la urne.