Alegătorii din Islanda sunt chemați la urne pe 29 august pentru a decide dacă țara trebuie să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după o pauză de 13 ani. Referendumul nu vizează aderarea propriu-zisă, ci doar aprobarea continuării discuțiilor cu UE.
Rezultatele sondajelor și diviziunile societății islandeze
Un sondaj Gallup realizat între 24 și 27 august pe un eșantion de 4.583 de persoane indică o opoziție ușor majoritară față de reluarea negocierilor, cu 51,6% împotrivă și 48,4% în favoare. Acesta marchează o schimbare față de alte sondaje recente, care arătau un avantaj mic pentru susținătorii negocierilor. Un alt sondaj realizat de agenția Maskina în aceeași perioadă indicase un sprijin de 51,3% pentru reluarea discuțiilor, reflectând diviziunile profunde din societatea islandeză asupra relației cu UE, care includ teme precum securitatea, economia, sectorul pescuitului și controlul apelor teritoriale.
Motivațiile pentru reluarea negocierilor
Susținătorii votului „da” argumentează că, deși Islanda nu este membră a UE, face parte din Spațiul Economic European (SEE), ceea ce îi oferă acces la piața unică europeană și implică adoptarea a aproximativ 9.000 de acte juridice europene. Aceștia consideră că, dacă Islanda respectă deja o mare parte din regulile UE, ar trebui să aibă și un cuvânt de spus în stabilirea acestora, obținând astfel o influență mai mare în procesul decizional european. De asemenea, aderarea ar permite țării să participe la instituțiile europene, să intre în uniunea vamală și să adopte moneda euro.
Argumentele euroscepticilor și problema pescuitului
Adversarii aderării susțin că statutul actual al Islandei în SEE oferă deja avantaje semnificative și că integrarea deplină în UE nu este necesară. Un argument central este industria pescuitului, care reprezintă aproximativ 6,5% din PIB și este o sursă importantă de locuri de muncă. Aceștia se tem că aderarea la UE ar reduce capacitatea Islandei de a-și gestiona independent resursele marine, în condițiile în care politica comună europeană impune cote și limite pentru pescuit. Disputele legate de pescuit, inclusiv „războaiele macroului”, au fost o sursă de tensiuni între Reykjavik și Bruxelles și au influențat anterior procesul de aderare.
Securitatea și contextul geopolitic
Pe lângă aspectele economice, securitatea reprezintă o temă importantă în dezbaterea islandeză. Poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord și creșterea interesului Rusiei și Chinei pentru regiunea arctică au amplificat preocupările. Cooperarea cu UE este văzută de unii ca o modalitate de protejare a infrastructurii critice a țării, amenințată de actori externi. De asemenea, NATO a intensificat activitățile în zonă, iar poziția exprimată de Donald Trump privind Groenlanda și dorința SUA de a acorda Europei un rol mai amplu în apărare adaugă o dimensiune suplimentară acestei discuții.
Istoricul negocierilor și poziția actuală a Islandei
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, după criza financiară globală, iar negocierile au început în 2010. Procesul a fost suspendat în 2013, după patru ani, din cauza unui guvern eurosceptic. Modificările recente ale situației economice și geopolitice, inclusiv inflația ridicată și războiul din Ucraina, au motivat revenirea Islandei la discuții. Guvernul de la Reykjavik a relansat oficial drumul spre UE în 2024, iar vechea cerere de aderare rămâne valabilă. Premierul Kristrún Frostadóttir a anunțat organizarea referendumului pentru 29 august 2026, conform promisiunii electorale.
Perspectivele Uniunii Europene
Reprezentanții UE au transmis semnale pozitive privind o eventuală reluare a negocierilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat în 2025 relațiile strânse cu Islanda. Marta Kos, comisar european pentru extindere, a estimat că negocierile ar putea fi oficializate până în 2027, ținând cont că cererea Islandei este încă valabilă și că negocierile anterioare au avansat până la deschiderea a 27 de capitole. Problema pescuitului a rămas însă una dificilă, deși Bruxelles-ul ar putea fi dispus să negocieze un compromis adaptat specificului islandez.
