Tensiunile dintre SUA și Iran afectează piețele globale, prețul petrolului și randamentele obligațiunilor, crescând

Evoluția piețelor financiare și a prețului petrolului

Randamentele obligațiunilor americane au atins marți, 18 august, cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, în timp ce prețul petrolului Brent a depășit 91 de dolari pe baril după expirarea acordului temporar dintre Statele Unite și Iran. Totodată, bursele asiatice au pierdut câștigurile înregistrate la începutul ședinței, potrivit agenției Reuters.

Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 30 de ani a urcat până la 5,321%, cel mai ridicat nivel din aproape 20 de ani, iar cel al obligațiunilor pe 10 ani a ajuns la 4,724%. În paralel, contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 0,4%, atingând aproximativ 91,20 dolari pe baril, marcând a treia zi consecutivă de creștere.

Presiunile pe piețe au crescut după expirarea acordului interimar de 60 de zile dintre Washington și Teheran. Fără un progres diplomatic, președintele Donald Trump a exclus prelungirea înțelegerii, iar Iranul a anunțat că își poate modifica postura militară într-una „complet ofensivă”.

Acordul avea scopul de a oferi timp pentru negocieri privind încheierea conflictului și programul nuclear iranian. Printre problemele nerezolvate se regăsesc sancțiunile americane, blocada navală și situația Strâmtorii Ormuz, o rută crucială pentru transportul mondial de energie.

Publicitate

Reuters a relatat că petrolul Brent a atins un preț de 91,14 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate a urcat la 85,04 dolari, ambele valori fiind cele mai ridicate de la sfârșitul lunii iulie.

Impactul tensiunilor geopolitice asupra transporturilor și piețelor

O preocupare majoră pentru investitori este situația traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Datele Kpler arată că doar cinci nave de mărfuri au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, în timp ce în weekendul anterior trecuseră 31 de nave.

Reducerea traficului este semnificativă, deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută esențială pentru transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Orice întrerupere prelungită poate afecta prețurile energiei, costurile de transport și inflația în economiile dependente de importuri energetice.

Creșterea randamentelor nu este limitată la Statele Unite. Randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani a urcat marți la 2,94%, cel mai ridicat nivel din aproximativ trei decenii, parte a unei vânzări mai ample de obligațiuni pe piețele dezvoltate.

Analiștii MUFG au descris creșterea și menținerea randamentelor pe termen lung în economiile dezvoltate drept unul dintre principalii factori care influențează piețele globale. Randamentele ridicate implică costuri mai mari de finanțare pentru guverne, companii și gospodării. Totodată, obligațiunile devin mai atractive pentru investitori, ceea ce poate reduce interesul pentru active cu risc mai ridicat, cum sunt acțiunile.

Pe piețele de acțiuni, indicele MSCI Asia-Pacific, excluzând Japonia, a scăzut cu aproximativ 0,3% după un început de ședință pozitiv. Nikkei 225 din Japonia a coborât cu 1,6%. În Coreea de Sud, Kospi a șters un avans de peste 3%, revenind aproape la nivelul de închidere anterior. Pe Wall Street, la sesiunea precedentă, S&P 500 a scăzut cu aproximativ 0,5%, iar Nasdaq Composite cu circa 0,3%.

Context economic și date relevante

Tensiunile geopolitice s-au suprapus peste semnale de încetinire a economiei americane. Vânzările cu amănuntul din SUA au scăzut cu 0,6% în iulie, prima scădere din ultimele nouă luni și cea mai mare din ultimele 14 luni. Vânzările de bază, urmărite pentru calcularea PIB, au coborât cu 0,4%.

Aceste date au redus așteptările privind o majorare a dobânzii de către Rezerva Federală în septembrie. Un sondaj realizat între 12 și 17 august arată că majoritatea economiștilor anticipează menținerea dobânzii Fed în intervalul 3,50%-3,75% până la sfârșitul anului.

Banca centrală se confruntă cu dilema unui recul economic și a unei inflații potențial alimentate de creșterea prețului petrolului și riscul unor perturbări ale aprovizionării cu energie.

Pe piața valutară, indicele dolarului american a crescut cu aproximativ 0,1%, la 99,60, recuperând parțial după ce coborâse la minimul ultimelor două luni. Aurul a scăzut cu 0,3%, la aproximativ 1.402,89 dolari pe uncie, întrerupând o serie de două ședințe consecutive de creștere.

Piața criptomonedelor a înregistrat o scădere ușoară: Bitcoin a coborât cu aproximativ 0,3%, la 64.159,76 dolari, iar ether a pierdut 0,3%, până la 1.899,34 dolari.

Pe lângă tensiunile geopolitice și evoluția piețelor de obligațiuni, investitorii urmăresc și încetinirea economiei chineze. Producția industrială a Chinei a crescut cu 4,5% în iulie, față de aceeași lună din 2023, sub nivelul anticipat de 4,8%. Vânzările cu amănuntul au avansat cu doar 0,6%, față de 1% în iunie și o estimare de 1,5%.

Investițiile în active fixe au scăzut cu 6,7% în primele șapte luni ale anului, după un declin de 5,7% în perioada ianuarie-iunie. Datele indică o recuperare economică mai slabă decât se anticipa, cu consumul intern și sectorul imobiliar ca puncte vulnerabile.

Piețele rămân concentrate pe evoluția conflictului dintre SUA și Iran, pe circulația petrolului prin Strâmtoarea Ormuz și pe direcția politicii monetare americane. O escaladare în Orientul Mijlociu ar putea crește prețul petrolului și inflația. De asemenea, randamentele ridicate ale obligațiunilor pot majora costurile de finanțare și pot reduce apetitul pentru acțiuni. Datele economice slabe din SUA și China oferă un argument pentru o politică monetară mai prudentă, constituind o sursă de incertitudine pentru piețele globale.