Rolul președintelui și riscurile pentru PNRR
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene afirmă că, în prezent, există un consens mai mare privind modul în care trebuie să fie formulate legile aferente PNRR, comparativ cu divergențele anterioare între partidele parlamentare.
„În sfârșit, avem o aliniere în interesul României și al românilor între prim-ministru, poziția Guvernului și poziția președintelui pe acest subiect. Este de bun augur și sper că lucrurile astea să continue”, a declarat Pîslaru.
Potrivit lui Pîslaru, Guvernul României își pune speranțele în președintele Nicușor Dan, despre care spune că este „ultimul bastion” pentru ca legea să nu fie promulgată.
„Speranța noastră în acest moment este ca președintele țării să acționeze ca ultim bastion și, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care o avem, această lege să nu treacă”, a declarat ministrul.
Pîslaru a avertizat că, dacă legea va fi promulgată, Comisia Europeană ar declanșa procedura privind riscul de reversibilitate a reformelor asumate prin PNRR.
„Comisia Europeană ar trimite României o notificare privind riscul de reversibilitate și i-ar cere să prezinte măsurile prin care revine la angajamentele asumate anterior”, a explicat ministrul.
Acesta susține că efectele nu s-ar limita la eventuale penalități financiare, ci ar afecta și derularea cererilor de plată din PNRR. Potrivit ministrului, cererea de plată nr. 5 era deja negociată și pregătită pentru depunere, însă, odată declanșată procedura de reversibilitate, România ar trebui mai întâi să demonstreze Comisiei Europene că a remediat situația. De asemenea, și cererea de plată nr. 6 ar urma să fie afectată, iar Parlamentul ar trebui să revină asupra modificărilor adoptate înainte ca procesul să poată continua.
Pîslaru a explicat că, după primirea notificării din partea Comisiei Europene, România va trebui să arate cum corectează situația, iar Bruxelles-ul va analiza răspunsul autorităților.
„Până când nu răspunde și nu dă un răspuns satisfăcător, procedura rămâne deschisă”, a spus Pîslaru, referindu-se la procedura de reversibilitate care ar urma să fie declanșată de Comisia Europeană în cazul promulgării legii.
Cererea de plată nr. 5 din PNRR include 75 de jaloane și ținte, aferente unui număr de 21 de reforme și 54 de investiții. Guvernul estima că, după evaluarea Comisiei Europene, România ar putea încasa aproximativ 2 miliarde de euro prin această cerere. Cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, urmează să fie depusă până la 30 septembrie și include restul jaloanelor și țintelor rămase după revizuirea planului.
