Zi decisivă pentru Bolojan: moțiunea PSD-AUR poate duce la căderea guvernului
Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru 5 mai, votul fiind secret și desfășurat cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, reprezentând majoritatea absolută a celor 463 de parlamentari. Numărul total al mandatelor contează, indiferent de prezența efectivă în sală. Dacă pragul este atins, Executivul este demis automat și rămâne cu atribuții limitate până la instalarea unui nou guvern.
Criza politică a început după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul a fost învestit în 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, drept un Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale.
Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, social-democrații și-au retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
La momentul redactării, principalul punct de interes este dacă PSD și AUR vor reuși să transforme semnăturile de pe moțiune în voturi efective. Potrivit calculelor Mediafax, PSD și AUR au împreună 219 parlamentari, necesitând încă aproximativ 14 voturi pentru a atinge pragul de 233. Voturile decisive sunt la parlamentarii SOS România, POT, PACE, neafiliați și grupul minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală are un deficit numeric evident. PNL, USR și UDMR însumează 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ar ajunge la 181. Problema pentru Ilie Bolojan este că minoritățile, cu 17 deputați, nu au decis o linie comună de vot, astfel că fiecare parlamentar poate vota individual.
PNL și USR au adoptat o strategie de boicot al votului. PNL a anunțat că va participa la dezbatere, dar va părăsi sala la momentul votului, cu excepția câtorva reprezentanți care vor supraveghea procedura. USR a anunțat că parlamentarii formațiunii vor fi prezenți în plen, dar nu vor vota moțiunea. PSD a decis ca propriii parlamentari să își arate votul cu bilele la vedere.
Calculul voturilor s-a complicat după ce parlamentari din Partidul UNIT au anunțat că, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Aceasta reprezintă o diferență importantă între numărul de semnături și numărul real de voturi posibile în plen.
Dacă moțiunea va fi adoptată, Guvernul Bolojan va cădea, însă va rămâne interimar. Constituția prevede că un guvern demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
După vot, președintele României trebuie să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Scenariile discutate sunt: un guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic care să includă PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la găsirea unei majorități. Ilie Bolojan a spus că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
Dacă moțiunea nu va atinge pragul de 233 de voturi, Guvernul Bolojan va rămâne în funcție. Politic, Executivul va continua să guverneze cu o susținere fragilă, fără PSD și cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.
Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că indiferent de rezultat România va continua direcția occidentală și că statul va continua să funcționeze.
La nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea de cenzură are șanse ridicate să fie adoptată. În cazul căderii Guvernului, președintele Nicușor Dan ar urma să convoace, într-o primă etapă, consultări informale cu partidele politice, înaintea unei decizii privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Există și posibilitatea ca desemnarea unui premier să fie amânată, pe fondul instabilității politice și al lipsei unor premise clare pentru formarea rapidă a unei majorități. O astfel de variantă ar prelungi negocierile dintre partide și ar împinge decizia de la Cotroceni spre momentul în care s-ar contura o formulă guvernamentală mai stabilă.
Moțiunile de cenzură au fost folosite frecvent în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Din 1989 până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate. Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, în 13 octombrie 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”, care a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Au urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis în 27 aprilie 2012, Guvernul Sorin Grindeanu în 2017, Guvernul Viorica Dăncilă în 2019, Guvernul Ludovic Orban I în 2020 și Guvernul Florin Cîțu în 2021.
Dacă moțiunea de astăzi va trece, Ilie Bolojan va deveni al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă moțiunea va fi respinsă, Guvernul va continua să funcționeze, însă într-o nouă etapă politică: una a guvernării minoritare, cu negocieri permanente și cu o majoritate care trebuie reconstruită de la un vot la altul.
