Vortexul polar: definiție și impact asupra vremii
Vortexul polar reprezintă un fenomen atmosferic obișnuit, esențial pentru caracteristicile iernii și nu o anomalie în climat.
Acest termen se referă la o masă vastă de aer rece care se rotește în jurul unuia dintre poli, la altitudini mari. Vortexul polar poate fi vizualizat ca un „inel” de vânturi puternice ce înconjoară regiunea polară.
Meteorologii identifică două componente principale ale vortexului polar:
1. Vortexul polar stratosferic – situat la aproximativ 15–50 km altitudine, în stratosferă.
2. Vortexul polar troposferic – situat mai jos, în troposferă, unde se formează vremea de zi cu zi, incluzând nori, fronturi și precipitații.
Acest fenomen se dezvoltă și se intensifică în fiecare iarnă, atunci când zona polară suferă o răcire considerabilă. Vortexul este menținut de diferența mare de temperatură dintre regiunile polare și cele tropicale.
Starea vortexului polar are un impact semnificativ asupra traiectoriei curenților de altitudine, cunoscuți sub numele de jet stream, și asupra modului în care masele de aer rece sau cald circulă între latitudini.
Un vortex polar puternic și compact ajută la menținerea aerului foarte rece aproape de Polul Nord, ceea ce conduce, în absența altor factori, la o iarnă mai blândă în Europa.
Pe de altă parte, un vortex slăbit, deformat sau fragmentat permite aerului rece să „evadeze” mai ușor către latitudini medii, precum Europa sau America de Nord, provocând episoade de frig.
Este important de menționat că nu vortexul este responsabil pentru temperaturile scăzute și ninsorile, ci masele de aer care pătrund la latitudini mai joase, favorizate de un vortex slăbit.
Legătura dintre vortexul polar și vremea din România și Europa depinde de rearanjarea sistemelor de presiune și a curenților de altitudine.
Câteva scenarii tipice includ:
– Vortex polar puternic și bine organizat: aerul rece rămâne concentrat la poli, iar în Europa Centrală și de Est se pot înregistra ierni mai blânde și mai umede.
– Vortex polar slăbit sau deformat: apar blocaje atmosferice, cum ar fi anticicloni persistenți, care permit aerului rece din Arctica sau Siberia să pătrundă spre Europa, provocând perioade de ger.
Este esențial de subliniat că un vortex slăbit, cum pare a fi în acest an, nu garantează temperaturi extreme în România, ci doar crește probabilitatea de episoade reci în anumite regiuni.
Vortexul polar face parte din circulația atmosferică normală a sezonului rece și nu trebuie perceput ca o amenințare. Fără acest fenomen, iarna ar fi diferită de ceea ce cunoaștem.
România se bucură de un climat temperat-continental, iar valurile de frig și episoadele cu temperaturi sub zero grade sunt fenomene normale în sezonul rece. Acestea nu contrazic tendințele climatice pe termen lung.
Astfel, o eventuală slăbire sau deformare a vortexului nu implică automat temperaturi record și nu afectează sistemul climatic în mod uniform. Unele zone pot experimenta episoade reci, în timp ce altele pot avea temperaturi normale sau ușor peste medie.
Apariția valurilor de frig în timpul iernii nu contrazice tendința de încălzire globală, deoarece climatul pe termen lung continuă să se încălzească, menținând în același timp variabilitatea pe termen scurt.
