Viktor Orbán se confruntă cu un test politic major din cauza sistemului electoral discutabil
Alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru data de 12 aprilie, sunt descrise de analiști drept unele dintre cele mai importante de la căderea comunismului, potrivit Politico.
Contextul electoral este însă marcat de acuzații persistente privind lipsa unui teren de joc echitabil, în condițiile în care premierul Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, sunt acuzați că au construit în timp un sistem favorabil menținerii la putere.
Deși opoziția este reprezentată de formațiuni politice active, inclusiv partidul de centru-dreapta Tisza condus de Péter Magyar, experții susțin că rezultatul final ar putea fi influențat de mecanisme structurale consolidate în ultimii ani.
În cei 16 ani de guvernare, Viktor Orbán a păstrat controlul asupra cadrului legislativ electoral, adaptând regulile în funcție de evoluțiile politice. Fosta parlamentară Fidesz, Zsuzsanna Szelényi, afirmă că acest proces reflectă „voința lui de a câștiga cu orice preț”.
Un precedent relevant este scrutinul din 2022, când partidele de opoziție au format un front comun și erau cotate favorabil în sondaje. Cu toate acestea, Fidesz a obținut o majoritate de două treimi în parlament. După victoria respectivă, Viktor Orbán declara: „Întreaga lume poate vedea că politica noastră creștin-democrată, conservatoare și patriotică a câștigat”.
Pe de altă parte, Kim Lane Scheppele, profesor la Universitatea Princeton, a oferit o interpretare diferită, susținând că „Ungaria lui Orbán demonstrează cum autocrații pot aranja alegerile în mod legal, folosindu-și majoritățile parlamentare pentru a modifica legea”.
Un element central al criticilor îl reprezintă redesenarea circumscripțiilor electorale. După victoria din 2010, guvernul a redus numărul parlamentarilor și a reorganizat țara în 106 circumscripții uninominale, cu dimensiuni diferite. Zonele favorabile opoziției au, în general, mai mulți alegători, în timp ce circumscripțiile favorabile Fidesz sunt mai mici.
Potrivit unui raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, aceste discrepanțe depășesc standardele internaționale. Documentul menționează că „20 dintre cele 106 circumscripții uninominale au o abatere de peste 10%, cea mai mare fiind de 22%”.
Guvernul respinge aceste acuzații. Purtătorul de cuvânt Zoltán Kovács a calificat ideea de manipulare a circumscripțiilor drept „un argument fragil”.
Un alt punct sensibil este peisajul mediatic. Criticii susțin că accesul opoziției la canalele de informare este limitat, în special în mediul rural. Europarlamentarul olandez Tineke Strik a declarat: „Dacă nu ai presă liberă, este foarte dificil să ai, în final, alegeri libere”.
Într-un raport recent, Parlamentul European a semnalat apropierea Ungariei de un model de „autocrație electorală”. Tineke Strik a afirmat că „este foarte dificil pentru cetățeni să audă altceva decât propaganda de stat”.
În replică, Zoltán Kovács a declarat: „Orice afirmație că există un monopol al opiniei publice în Ungaria este complet falsă”.
Un alt mecanism controversat este așa-numitul „turism electoral”, legalizat în 2021. Legea permite alegătorilor să se înregistreze în orice circumscripție, chiar dacă nu locuiesc acolo.
Kim Lane Scheppele susține că partidul de guvernământ dispune de baze de date detaliate despre alegători: „Fidesz are capacitatea de a muta votanți în circumscripțiile pe care se teme că le-ar putea pierde”.
Organizații precum Comitetul Helsinki din Ungaria au avertizat că această practică „creează riscul ca alegătorii să se reînregistreze în circumscripții cheie pentru a influența rezultatul”.
Începând cu 2014, guvernul ungar a extins dreptul de vot pentru etnicii maghiari din afara țării. Aproximativ 500.000 dintre aceștia sunt înregistrați ca alegători, iar datele arată că până la 90% votează pentru Fidesz.
Spre deosebire de aceștia, cetățenii maghiari din diaspora mai îndepărtată trebuie să voteze la ambasade, ceea ce reduce participarea. Observatorul electoral Péter Kramer a explicat că „participarea este de aproximativ 50% în rândul maghiarilor din apropiere, dar doar 20–25% în cazul emigranților”.
Au fost semnalate și cazuri de presupusă cumpărare a voturilor, fenomen cunoscut în Ungaria sub numele de „Krumpliosztás”. Organizații civice au raportat oferirea de bani sau bunuri alegătorilor.
În timpul alegerilor anterioare, Coaliția pentru Vot Curat a primit plângeri privind oferirea a 10.000 de forinți pentru vot. De asemenea, un documentar recent intitulat „The Price of a Vote” a prezentat mărturii despre presiuni și recompense materiale oferite alegătorilor.
Zoltán Kovács a respins aceste acuzații, afirmând că autoritățile pot investiga orice neregulă și susținând că unele mărturii provin de la persoane cu „antecedente penale sau afiliere politică”.
În pofida sondajelor care indică un avantaj pentru opoziție, experiențele electorale anterioare și mecanismele descrise de analiști sugerează că rezultatul final rămâne dificil de anticipat.
Opoziția și observatorii electorali încearcă să identifice soluții pentru a contracara aceste mecanisme, însă persistă incertitudinea privind capacitatea de a produce o schimbare politică majoră.
