Uniunea Europeană propune interzicerea substanțelor PFAS, cunoscute drept „poluanți eterni”, și evidențiază pericolele acestora
Uniunea Europeană analizează implementarea unor reguli stricte pentru limitarea folosirii substanțelor PFAS, ca urmare a preocupărilor crescânde legate de impactul lor negativ asupra sănătății și mediului.
Un raport publicat joi de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) recomandă reducerea semnificativă a utilizării substanțelor per- și polifluoroalchilate, cunoscute drept „poluanți eterni”, din cauza riscurilor tot mai evidente.
Aceste substanțe sunt folosite pe scară largă în industrie, datorită proprietăților lor antiaderente, impermeabile și rezistente la temperaturi ridicate, fiind prezente în produse precum cosmeticele, vasele de bucătărie, ambalajele alimentare sau îmbrăcămintea impermeabilă.
PFAS se descompun foarte lent și pot rămâne în mediu perioade îndelungate, răspândindu-se pe distanțe mari și contaminând atât solul, cât și apa subterană.
Potrivit ECHA, unele dintre aceste substanțe sunt asociate cu afecțiuni grave, inclusiv cancer și probleme ale sistemului reproductiv. În acest context, specialiștii agenției consideră necesară o intervenție suplimentară la nivel european.
Raportul propune o restricționare extinsă a acestor substanțe, cu excepții limitate pentru cazurile în care nu există alternative viabile.
Comisia Europeană analizează deja posibilitatea de a interzice utilizarea PFAS în produse de larg consum, precum hainele sau ambalajele alimentare, menținând însă derogări pentru domenii considerate esențiale, cum ar fi sectorul medical. Adoptarea unei legislații va depinde și de rezultatele unui studiu privind impactul socio-economic, care este așteptat până la finalul anului 2026.
În cadrul ECHA există puncte de vedere divergente cu privire la nivelul restricțiilor. O parte dintre experți susțin eliminarea completă a acestor substanțe pentru a reduce riscurile, în timp ce alții avertizează că o interdicție totală ar putea fi excesivă în lipsa unor alternative adecvate în anumite industrii. Ca variantă intermediară, sunt luate în calcul măsuri precum etichetarea clară a produselor care conțin PFAS și implementarea unor planuri de gestionare la nivelul instalațiilor industriale.
La nivel european, anumite limitări au fost deja introduse. Pentru apa potabilă există o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentrația combinată a 20 de substanțe PFAS relevante pentru sănătatea umană. De asemenea, au fost stabilite limite pentru ambalajele alimentare, iar utilizarea acestor substanțe în jucării va fi interzisă până în anul 2030.
Unele state membre au adoptat măsuri suplimentare. În Franța, de exemplu, utilizarea anumitor PFAS este interzisă, începând cu 1 ianuarie, în produse precum îmbrăcămintea, încălțămintea, cosmeticele sau ceara de schi, cu anumite excepții.
Organizațiile de mediu cer măsuri mai ferme și critică ritmul lent al procesului legislativ european, invocând influența industriei asupra deciziilor.
În același timp, Comisia Europeană subliniază necesitatea menținerii unui echilibru între protejarea sănătății și stabilirea unor reguli clare și previzibile pentru companii și consumatori.
Impactul economic al poluării cu PFAS este considerabil. Un raport publicat la finalul lunii ianuarie estimează că costurile pentru decontaminarea solului și apei, precum și pentru protecția sănătății populației din Europa, ar putea ajunge între 330 de miliarde de euro și 1,7 trilioane de euro până în 2050, în funcție de amploarea măsurilor adoptate.
