Toate cele trei moțiuni ale Opoziției, respinse; Bolojan și Radu Miruță reacționează
Senatul României a respins, luni, toate cele trei moțiuni simple depuse de parlamentarii Opoziției, care vizau Guvernul, ministrul Apărării și ministrul interimar al Educației.
A treia moțiune, îndreptată împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, a fost respinsă cu 44 de voturi „pentru” și 73 „împotrivă”.
În cadrul dezbaterilor din plen, Radu Miruță a calificat moțiunea drept „un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă” și a spus că aceasta nu reflectă activitatea sa sau a ministerului. El a explicat că motivația moțiunii este o declarație tehnică privind Groenlanda, „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”.
Miruță a subliniat că folosirea unei minciuni drept pretext pentru moțiune „nu este doar o pierdere de timp, ci este o jignire atât la adresa Senatului României, cât și la adresa oamenilor pe care cei care au inițiat moțiunea îi reprezintă în Parlament.”
Ministrul Apărării a criticat opoziția pentru că a transformat „o minciună într-o moțiune” și pentru că a ignorat subiecte importante precum dotarea armatei, respectul față de cei care protejează România, sprijinul pentru rezerviști și veterani sau gestionarea problemelor de securitate regională.
El a mai spus că miliardele din SAFE vor fi utilizate pentru înzestrarea armatei în mod transparent, fără intermediari, și că România traversează o perioadă dificilă, însă soluțiile vin prin responsabilitate, nu prin „sloganuri, nici cu filmulețe făcute de inteligență artificială”.
Miruță a afirmat: „Cu puterea care ne-a fost dată prin votul alegătorilor noștri, avem posibilitatea să alegem ce facem. Să facem bine sau rău, spectacol sau muncă, gargară sau fapte. Eu aleg binele, munca și faptele, care le lasă României copiilor mei măcar un centimetru mai bine decât cea pe care am găsit-o atunci când am preluat mandatul”.
Despre activitatea ministerului, el a spus că se face „curățenie unde este cazul pentru a ne asigura că investițiile majore care urmează să vină în România vin într-o casă curată”, menționând proiectele de înzestrare prin SAFE și cooperarea cu aliații din NATO pentru întărirea securității Mării Negre și a flancului estic.
Ministrul a adăugat că moțiunea „nu spune nimic despre mine pentru că nu e nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră. Că aveți zero proiecte legislative pe care le-ați propus, dezbătut și le-ați trecut în interesul cetățenilor.”
Referitor la opoziția AUR, Miruță a spus: „Ce alegeți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, care nu reușiți să livrați nimic în afară de gargară, e ceea ce vă aparține. Asta e și frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să ne contrazicem pe argumente și să ne măsurăm competența politică pe ceea ce am făcut, nu pe ceea ce spun alții că am și-o făcut.”
Anterior votului, dezbaterea moțiunii împotriva lui Miruță a început imediat după încheierea votului pentru a doua moțiune simplă.
În ceea ce îl privește pe Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, moțiunea care îl viza a fost respinsă cu 44 de voturi „pentru”, 74 „împotrivă” și două abțineri, după o dispută privind procedura de vot.
Senatoarea Olga Onea a adresat o serie de întrebări critice lui Ilie Bolojan referitoare la probleme din sistemul educațional, acordându-i note scăzute pentru răspunsuri legate de lipsa profesorilor, predarea de către cadre necalificate, plecarea personalului didactic, închiderea școlilor și reducerea burselor studențești.
Bolojan a răspuns în plen că educația universitară nu se reduce la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și șanse reale pe piața muncii. El a precizat că există burse sociale de 925 de lei pe lună pentru 40.000 de studenți, iar facultățile primesc de la Ministerul Educației un fond total de 1,5 miliarde lei pentru burse.
Ministrul a explicat că resursele financiare sunt limitate și trebuie păstrat echilibrul bugetar, subliniind că bursa nu este un salariu minim sau o întreținere completă, ci un ajutor proporțional cu posibilitățile statului.
El a insistat pe importanța creșterii calității învățământului universitar, pe reducerea birocrației, îmbunătățirea recrutării și promovării profesorilor, precum și pe întărirea integrității academice. Transferul de cunoaștere către societate trebuie să devină o funcție centrală a universităților.
Bolojan a criticat opoziția pentru că nu pune în centrul dezbaterii astfel de teme și a remarcat prezența unui grup de studenți în sală, spunând: „Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează.”
Premierul Ilie Bolojan a intervenit și el în plen, respingând premisele moțiunii depuse împotriva sa și afirmând că decizia privind acordul UE–Mercosur nu a fost luată în secret și nici nu este defavorabilă României.
El a amintit că negocierile pentru acest acord durează de peste două decenii, începând înainte ca România să devină membră a Uniunii Europene, și a subliniat că în 2019, în timpul președinției rotative a Consiliului European de către România, s-au făcut pași importanți în încheierea negocierilor.
Bolojan a remarcat că la momentul anunțului susținut de Nicușor Dan privind sprijinul României pentru acord nu a existat nicio reacție de îngrijorare publică.
În cadrul dezbaterilor, ministrul Economiei, Irineu Darău, a respins criticile aduse acordului UE–Mercosur, calificând moțiunea ca fiind redactată defectuos și exprimând dezamăgire față de conținutul acesteia.
Darău a contestat premisele moțiunii, declarând că nu a existat niciun mandat clandestin, nicio lipsă de analiză și că deciziile nu sunt împotriva intereselor României. El a prezentat date economice privind exporturile și taxele plătite de firmele românești către țările Mercosur și a explicat garanțiile negociate pentru agricultură, precum limitarea importurilor de carne și protecția indicațiilor geografice.
Ministrul a subliniat că procesul de aprobare a acordului nu s-a încheiat și că urmează etape instituționale la nivel european și național, iar economia românească are timp să se pregătească.
El a pledat pentru unitate europeană în negocierile comerciale și a spus: „Îmi doresc o Românie puternică într-un bloc unit, european (…) Dacă suntem uniți, suntem 450 de milioane. Dacă ne luăm separat, va pierde și România, și Uniunea Europeană”.
La începutul ședinței, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis un apel către partidele din Coaliția de guvern
