Tiraspolul intenționează să interzică folosirea termenului „Transnistria” în orice limbă, afirmă Igor Grosu
O inițiativă înregistrată recent în structurile separatiste de la Tiraspol vizează extinderea interdicției asupra utilizării denumirii „Transnistria” în toate limbile, iar președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a criticat acest demers și a transmis un avertisment autorităților din regiune.
Igor Grosu a calificat inițiativa drept o măsură de presiune asupra populației. „Oamenii, când nu pot soluţiona problemele concrete şi vitale, de zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acţiuni de coerciţie. (…) Eu zic să nu încerce răbdarea şi să lase cetăţenii în pace”, a declarat Grosu, citat de NewsMaker.
Folosirea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea separatistă încă din septembrie 2024. La acea dată, autoritățile de la Tiraspol au echivalat utilizarea denumirii cu promovarea nazismului, cu excepția situațiilor în care termenul era folosit în materiale care contribuiau la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.
Recent, în legislativul regiunii separatiste a fost înregistrat un proiect care propune extinderea interdicției, astfel încât utilizarea denumirii „Transnistria” să fie sancționată indiferent de limba în care este folosită, în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă.
Autorii inițiativei susțin că actuala legislație permite sancționarea doar a variantei în limba rusă a termenului, iar această limitare ar îngreuna aplicarea prevederilor legale, motiv pentru care propun extinderea interdicției la toate formele lingvistice.
Biroul pentru politici de reintegrare al Guvernului Republicii Moldova a reacționat la proiectul din Tiraspol și a transmis că acesta reprezintă o nouă dovadă a restricțiilor impuse în regiune. Instituția a anunțat că inițiativa reflectă continuarea proceselor de cenzură în stânga Nistrului, precum și tendințele de rusificare și autoizolare ale regiunii controlate de administrația nerecunoscută.
În istoriografia sovietică și rusă, denumirea „Transnistria” este asociată cu administrația civilă instituită de România între anii 1941 și 1944 pe teritoriile dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această structură a inclus teritorii care aparțin în prezent regiunilor ucrainene Odesa, Vinița și Mikolaiv, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Termenul este legat și de perioada Holocaustului, fiind locul unor lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați zeci de mii de evrei, inclusiv din Basarabia și Bucovina.
În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică pentru teritoriul situat dincolo de Nistru și are un înțeles apropiat de termenul rusesc „Pridnestrovie”. În spațiul românesc, denumirea nu este, în mod obișnuit, asociată cu aceeași semnificație negativă invocată de autoritățile separatiste.
Autoritățile din regiunea separatistă folosesc oficial denumirea Republica Moldovenească Nistreană (RMN).
