SUA solicită dezarmarea Hezbollah, iar Libanul se confruntă cu riscul unui război civil
Disputa privind armele grupării șiite domină scena politică din Liban de peste un an, iar începutul anului 2026 a adus o escaladare vizibilă a conflictului intern, în special după declarațiile dure ale lui Joseph Aoun față de Hezbollah.
Președintele Joseph Aoun a calificat recent arsenalul Hezbollah drept „o povară pentru Liban” și a afirmat că motivele care justificau înarmarea organizației „nu mai există”, solicitând în schimb „înțelepciune și suveranitate a statului”.
Potrivit Middle East Eye, în discuții cu diplomați străini, liderul de la Beirut a insistat că armata a desfășurat operațiuni ample pentru a „curăța zone vaste de toate armele ilegale, indiferent de natura sau apartenența lor”.
Aceste declarații au scos la iveală o ruptură tot mai clară între președinție și Hezbollah, într-un moment în care Statele Unite și Israelul cer dezarmarea totală a mișcării, nu doar retragerea forțelor din sudul țării. Autoritățile libaneze susțin că Hezbollah nu mai are prezență militară între râul Litani și zona de frontieră cu Israelul, însă Washingtonul consideră această măsură insuficientă și insistă ca dezarmarea să se extindă la nivelul întregului teritoriu al țării.
Tensiunile au fost alimentate și de o întâlnire recentă la Washington între comandantul armatei libaneze și un senator american influent. Acesta a declarat ulterior că „nu vede armata libaneză ca pe un partener de încredere”, după ce oficialul militar a refuzat să descrie Hezbollah drept organizație teroristă.
Potrivit sursei citate, discuția a durat doar câteva minute și a confirmat nivelul ridicat de presiune exercitat asupra Beirutului.
În paralel, Israelul este acuzat că nu a respectat pe deplin armistițiul din noiembrie 2024, care a pus capăt războiului de 66 de zile cu Hezbollah. De atunci, armata israeliană a efectuat sute de lovituri aeriene și incursiuni terestre în sudul Libanului, soldate cu distrugeri și sute de victime.
La începutul lunii februarie, avioanele și dronele israeliene au lovit din nou zone civile, distrugând zeci de locuințe în mai multe sate.
Hezbollah, apărută în anii ’80, funcționează atât ca partid politic, cât și ca organizație armată. Organizația face parte din viața politică a Libanului, are reprezentanți în Parlament și susținători în special în comunitatea șiită, unde este văzută de mulți drept o forță de protecție în fața Israelului.
Statele Unite cer dezarmarea completă a Hezbollah în principal din perspectiva securității Israelului, considerat principalul stat expus acțiunilor grupării. În interiorul Libanului, percepția este profund împărțită: unii văd în Hezbollah o „rezistență” în fața Israelului, iar alții o forță militară care slăbește autoritatea statului.
Liderul Hezbollah a condamnat politicienii pe care îi consideră „subordonați tutelei americane” și a acuzat autoritățile de la Beirut că „se aliniază poziției Israelului și încearcă să împingă Libanul spre război civil”. El a avertizat că „subminarea stabilității Libanului și a rezistenței îi va afecta pe toți. Nimeni nu va fi cruțat”.
Autoritățile pregătesc lansarea unei noi etape a planului de dezarmare, care ar urma să vizeze o zonă mai extinsă din sudul țării, însă fără un calendar clar.
Surse apropiate Hezbollah susțin că presiunea externă asupra președintelui este uriașă. „A ajuns la limita presiunii pe care o poate suporta. Spațiul său deja limitat de manevră s-a redus și mai mult, iar americanii cer rezultate rapide”, a declarat sub protecția anonimatului un oficial din interiorul mișcării.
Un fost ministru a descris situația drept „un șantaj odios”, afirmând că Statele Unite ar putea suspenda ajutorul militar și sprijinul financiar internațional dacă cerința nu este respectată.
Fracturile din interiorul țării par să se adâncească, iar dialogul devine tot mai dificil. Liderii Hezbollah au avertizat chiar că situația actuală ar putea împinge Libanul spre război civil.
