Rusia acuză Europa de militarizare după discuțiile privind exercițiile nucleare Franța–Polonia
Kremlinul a criticat discuțiile privind posibile exerciții nucleare comune între Franța și Polonia, considerând că acestea indică o tendință de militarizare a Europei.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru TASS că detaliile privind tipul de armament care ar putea fi utilizat și statele implicate sunt esențiale în acest context. „Detaliile sunt importante: ce tip de armament ar urma să fie utilizat și în ce țări. Însă acest lucru pare să fie o nouă dovadă a înclinației Europei spre militarizare și nuclearizare. Nu este ceva care să contribuie la stabilitate și predictibilitate pe continentul european”, a arătat Dmitri Peskov.
Mesajul a venit după ce Politico a relatat că liderii Franței și Poloniei au discutat despre organizarea unor exerciții comune, ca parte a unei cooperări mai largi în domeniul descurajării nucleare. „Printre lucrurile pe care le vom analiza se numără schimbul de informații și exercițiile comune”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, în timpul unei conferințe de presă susținute la Gdańsk.
Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, a anunțat la începutul acestui an „o nouă etapă în descurajarea franceză”, care ar putea include implicarea mai largă a aliaților europeni în exerciții și cooperare strategică.
De partea cealaltă, Polonia a transmis că este interesată de consolidarea capacităților de descurajare europeană. „Am decis să ne alăturăm unui grup de state invitate de Franța să coopereze. Un grup select, format din țări care înțeleg necesitatea suveranității europene. Trăim într-o lume în care avem nevoie de capacități de descurajare nucleară”, a afirmat Tusk.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat într-un interviu pentru publicația Komsomolskaia Pravda că Moscova ar putea adopta toate măsurile necesare pentru a-și apăra cetățenii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acesta a afirmat că aproximativ 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria și a susținut că securitatea acestora ar fi pusă în pericol de acțiunile autorităților de la Kiev și Chișinău. Șoigu a subliniat că Rusia ar acționa în conformitate cu prevederile constituționale, dacă situația ar impune acest lucru.
Declarațiile sale vin în contextul în care oficialul rus a făcut referire la legislația internă care permite intervenția pentru protejarea cetățenilor ruși din afara granițelor, reiterând că Moscova urmărește apărarea intereselor acestora în regiune.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a susținut că autoritățile de la Chișinău ar folosi presiunea economică în relația cu regiunea transnistreană, în special în sectorul energetic. El a afirmat că Republica Moldova, beneficiind de sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru importul de gaze, ar limita livrările către malul stâng al Nistrului la nevoile sociale de bază și ar aplica tarife ridicate în rest. Șoigu a descris această abordare drept „șantaj” și „tentativă de intimidare”.
În replică, surse citate de EFE notează că autoritățile de la Tiraspol ar fi refuzat anul trecut o ofertă de sprijin energetic din partea Uniunii Europene, alegând să rămână dependente de livrările rusești. Premierul moldovean Dorin Recean a afirmat anterior că decizia ar fi fost influențată de Moscova, care ar încerca să își păstreze controlul asupra regiunii.
Șoigu a mai susținut că discursul oficial de la Chișinău privind Transnistria ar semăna cu retorica utilizată de Ucraina înainte de escaladarea conflictului din Donbas în 2014, moment care a precedat anexarea Crimeei și izbucnirea războiului din estul Ucrainei.
Oficialul rus a avertizat că orice tentativă de soluționare a situației transnistrene prin forță sau înlocuirea forțelor ruse de menținere a păcii cu un contingent occidental ar avea consecințe negative pentru Republica Moldova și regiune. El a adăugat că actuala conducere de la Chișinău ar putea purta responsabilitatea pentru o eventuală escaladare.
