Relațiile economice dintre state sunt adesea descrise prin cifre, acorduri și vizite oficiale. În cazul României și al Turciei, aceste elemente există, dar nu explică singure de ce parteneriatul a rezistat, s-a extins și a rămas stabil indiferent de ciclurile politice sau economice. Explicația se regăsește în continuitate, în instituții care au funcționat coerent datorită oamenilor care au ales să rămână implicați pe termen lung.
Unul dintre aceste puncte de stabilitate este comunitatea de afaceri turcă din România, iar un rol central în structurarea ei îl are TIAD – Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România, condusă în prezent de domnul Ufuk Tandogan.
Asociația reprezintă aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România și funcționează ca un cadru de organizare, informare și dialog.
Un element esențial este caracterul democratic al TIAD. Președintele este ales o dată la doi ani și niciun președinte nu poate avea mai mult de două mandate. Această regulă a prevenit personalizarea excesivă a organizației și a permis continuitatea instituțională.
Un detaliu simbolic, dar relevant, este faptul că în sala de consiliu TIAD se află fotografiile tuturor președinților asociației, de la înființare până în prezent. Nu ca element decorativ, ci ca expresie a unei culturi organizaționale bazate pe respect pentru munca acumulată în timp.
Atlas News vă prezintă un interviu cu omul Ufuk Tandogan, un nume reprezentativ pentru menținerea și extinderea relațiilor economice și diplomatice româno-turcești:
Domnule Tandogan, România și Turcia împărtășesc o relație economică și culturală de lungă durată. Din perspectiva dumneavoastră, ce menține această legătură puternică astăzi?
„Legătura dintre Turcia și România nu se bazează doar pe relații economice, ci și pe fundamente istorice, culturale și sociale. Cele două țări sunt aliați NATO, parteneri strategici și actori importanți în menținerea stabilității în Balcani. Încrederea reciprocă, o comunicare solidă între comunitățile de afaceri și dialogul continuu dintre instituțiile statului consolidează această relație de la an la an.
Cea mai importantă este afinitatea sinceră dintre cele două societăți și legăturile naturale formate în viața de zi cu zi, care mențin acest parteneriat viu. Turcii și românii împărtășesc multe valori culturale comune. Relațiile diplomatice rămân foarte puternice. Anul acesta se împlinesc 147 de ani de relații diplomatice între România și Turcia.
Anul trecut, 1,2 milioane de turiști români au vizitat Turcia. În întâlnirile oficiale, discuțiile nu vizează doar comerțul și economia, ci în mod firesc și subiecte precum Antalya, Istanbul, Cappadocia sau cafeaua turcească. Mulți români au vizitat aceste destinații, ceea ce creează o apropiere naturală între cele două popoare”
Cum a evoluat percepția României în rândul investitorilor turci în ultimele decenii? Există aspecte ale acestei cooperări care vă mai surprind?
„În anii ’90, România era percepută de mulți investitori turci ca „o piață nouă, cu potențial”. Astăzi, este văzută ca o țară stabilă, cu creștere rapidă, membră a Uniunii Europene, cu predictibilitate și un grad ridicat de ușurință în desfășurarea afacerilor.
Succesul primilor antreprenori sosiți aici a creat încredere pentru cei care au urmat.
În calitate de fost CEO al Garanti Bank, am avut oportunitatea de a observa îndeaproape transformarea economică și instituțională rapidă și solidă a României.
România trece prin schimbări extrem de rapide – de la infrastructură și digitalizare, până la cultura de business și lanțurile de aprovizionare. Statul român și cetățenii săi manifestă o atitudine deschisă și caldă față de turci, ceea ce întărește semnificativ interesul și afinitatea investitorilor turci pentru România”
Există momente istorice definitorii în relația economică româno-turcă pe care publicul larg nu le cunoaște, dar care merită atenție?
„Da. De exemplu, relațiile dintre sectoarele private ale celor două țări au început să se dezvolte cu mult înainte ca relațiile diplomatice oficiale să ajungă la maturitate. La începutul anilor ’90, unele dintre primele fluxuri de capital străin către România au provenit de la companii turcești.
Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a creat noi oportunități de parteneriat și a declanșat un salt major în relațiile economice. Multe dintre afacerile româno-turce înființate în acea perioadă sunt astăzi lideri în sectoarele lor”
Dincolo de număr, ce impact social și uman generează investițiile turcești în comunitățile românești?
”Calculul nostru arată că investițiile directe turcești în România sunt estimate la 9–10 miliarde de dolari.
Noi investitori turci vin în România în fiecare zi. Investițiile turcești aduc nu doar capital, ci și know-how, locuri de muncă, formare profesională și inițiative de responsabilitate socială. Companiile turcești contribuie la viața de zi cu zi a orașelor în care activează – renovând școli și clădiri istorice, susținând evenimente sportive, participând la proiecte de ajutor social și organizând activități culturale. Toate acestea creează o valoare socială care depășește cu mult impactul economic”
Peste 10.000 de companii cu capital turcesc operează în România. Care este, în opinia dumneavoastră, valoarea esențială pe care o aduc, dincolo de locurile de muncă și comerț?
„De fapt, în România sunt înregistrate oficial peste 19.000 de companii cu capital turcesc, dintre care aproximativ 2.300 sunt active. Volumul total al investițiilor turcești directe și indirecte este estimat la 9–10 miliarde de dolari. În plus, cifra de afaceri totală a companiilor turcești din România a ajuns la aproximativ 11 miliarde de euro în 2024. Aceste companii exportă, de asemenea, în mod semnificativ.
Valoarea reală constă în continuitate, stabilitate și crearea unor legături autentice cu economia locală. Companiile turcești de astăzi prioritizează afacerile pe termen lung în detrimentul câștigurilor rapide, devenind o parte integrantă a creșterii durabile a României. Flexibilitatea lor, capacitatea de a lua decizii rapid și deschiderea către parteneriate aduc dinamism în numeroase sectoare.
În plus, în ultimii 3–4 ani, companiile turcești au câștigat proiecte de infrastructură în România în valoare de aproape 15 miliarde de euro. Firmele turcești, împreună cu parteneri români, construiesc infrastructura României metru cu metru”
Multe dintre aceste afaceri au dezvoltat colaborări pe termen lung. Cum evoluează relația dintre angajații români și antreprenorii turci în acest context?
„Aceasta a evoluat într-un model de cooperare pe termen lung, bazat pe încredere reciprocă. Stilul de comunicare deschis al managerilor turci și abordarea lor practică, combinate cu adaptabilitatea angajaților români, deschiderea către inovație și ușurința de a lucra în medii multiculturale, creează o sinergie puternică. Drept rezultat, rata fluctuației de personal este, în multe companii, sub media sectorului, iar colaborarea cu aceleași echipe se întinde adesea pe mulți ani”
TIAD a avut un rol-cheie în consolidarea comunității de afaceri turcești din România. Cum ați descrie personal rolul asociației în modelarea creșterii economice?
„În primul rând, TIAD, cu cei 180 de membri ai săi, reprezintă aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România. Multe companii care au vizitat România în scop exploratoriu au decis să investească după întâlniri cu TIAD.
TIAD îi ajută pe antreprenorii turci să opereze cu încredere în România, oferindu-le informații corecte și de încredere. De asemenea, acționează ca o punte de legătură cu autoritățile române atunci când este necesar. Funcționează ca un „mecanism de stabilitate”, care lucrează în spatele scenei pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă a relațiilor economice.
TIAD are relații solide, bazate pe încredere, atât cu instituțiile oficiale din Turcia, cât și cu cele din România. De exemplu, în 2020, TIAD a organizat vizite de trei zile în cinci mari orașe industriale din Turcia, împreună cu ambasadorul României la Ankara, E.S. Gabriel Șopanda. Inițiative similare au avut loc și ulterior. Scopul multor întâlniri cu camerele de comerț și companiile a fost promovarea investițiilor în România.
De asemenea, organizăm constant webinarii prin care promovăm România în rândul investitorilor turci”
Care proiecte TIAD au avut un impact semnificativ în atragerea sau susținerea investițiilor, chiar dacă nu au fost vizibile publicului larg?
„Organizăm seminare împreună cu firme de consultanță cunoscute, pentru a informa din timp membrii noștri și companiile turcești despre noile legi și reglementări din România. Acest lucru încurajează puternic investițiile turcești în țară. TIAD sprijină, de asemenea, investitorii și membrii săi în rezolvarea problemelor legate de permisele de muncă, procedurile de rezidență și procesele birocratice.
În plus, întâlnirile de consultare cu instituțiile române, rapoartele sectoriale, sprijinul pentru rezolvarea situațiilor de criză între companii și orientarea noilor investitori către contactele potrivite sunt activități cu impact major, dar adesea nevăzute”
Cum menține asociația o legătură eficientă între investitorii turci, autoritățile române și societatea românească?
„Prin comunicare constantă, gestionarea relațiilor bazate pe încredere și cooperare transparentă. Transmitem cu acuratețe nevoile și așteptările investitorilor turci către instituțiile române și menținem, în același timp, un contact regulat cu autoritățile relevante din Turcia. Astfel, se creează o platformă comună în care sectorul privat și instituțiile publice pot sta la aceeași masă”
Ați întâlnit sute de antreprenori turci care și-au construit afacerile aici. Care sunt poveștile care v-au rămas în minte și care ar merita cunoscute de publicul român?
„Am întâlnit mulți antreprenori care au venit în România cu un singur bagaj și care astăzi angajează sute de persoane. Am fost martor la momente umane, precum tehnicieni care lucrau până târziu în noapte alături de localnici, în timpul construcției unei fabrici, iar apoi stăteau la aceeași masă. Elementul comun al acestor povești este că sunt oameni care au crezut în România și au crescut prin propriul efort”
Mulți investitori turci descriu România ca fiind „a doua lor casă”. Care sunt motivele reale din spatele acestui sentiment?
„Pentru că nu se simt străini aici. Proximitatea culturală, ospitalitatea și un mediu social care oferă siguranță întăresc acest sentiment.
Un cadru în care copiii merg liniștiți la școală, familiile trăiesc în siguranță, iar afacerile se dezvoltă previzibil creează, în mod natural, senzația de acasă”
Cum arată România prin ochii antreprenorilor turci care au ales să-și crească aici atât familiile, cât și afacerile?
„Ei văd România ca pe o țară modernă, pașnică și sigură, care oferă oportunități foarte bune pentru viitorul copiilor lor.
Această țară, cu milioane de români care au vizitat Turcia și simt o afinitate naturală față de turci, generează un sentiment pozitiv puternic în rândul familiilor turcești și le încurajează să se stabilească aici permanent”
România este adesea percepută ca o opțiune mai atractivă decât alte state membre UE pentru investitorii turci. Care sunt principalele sale avantaje?
„Apartenența la Uniunea Europeană, proximitatea geografică, securitatea, avantajele logistice, forța de muncă calificată, stabilitatea și un mediu de afaceri prietenos cu investitorii. În plus, România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din regiune.
Pentru companiile turcești, România reprezintă un hub strategic în lanțurile de aprovizionare
Există diferențe notabile între a face afaceri în România și în alte țări europene preferate de antreprenorii turci?
„România are o structură care permite luarea mai rapidă a deciziilor, își propune să reducă birocrația și susține activ antreprenoriatul. Comparativ cu multe state din Europa Occidentală, este mai flexibilă, mai accesibilă și mai prietenoasă cu mediul de afaceri. Acest lucru creează un cadru foarte compatibil cu cultura de business turcă”
Ce ar trebui să facă România pentru a rămâne o destinație relevantă pentru capitalul turcesc în următorul deceniu?
„Accelerarea dezvoltării infrastructurii, aprofundarea digitalizării, menținerea unui dialog solid între sectorul public și cel privat și simplificarea procedurilor administrative, precum permisele de muncă și vizele, sunt esențiale.
În ciuda frumuseții sale naturale, România atrage doar o mică parte din turism. Facilitarea vizelor pentru turiștii turci ar putea aduce anual sute de mii de vizitatori suplimentari.
De asemenea, creșterea stimulentelor pentru producția high-tech și economia verde ar ajuta România să devină un hub regional”
Comerțul bilateral are ambiția de a ajunge la 15 miliarde. Ce sectoare vedeți cu cel mai mare potențial de creștere?
„Comerțul bilateral a ajuns la 12 miliarde de dolari în 2024, iar tendința este una ascendentă. Energia, logistica, materialele de construcții, textilele, industria furnizoare pentru sectorul auto, procesarea alimentară și IT-ul au un potențial semnificativ. Industria de apărare și echipamentele pentru energie regenerabilă au devenit, de asemenea, domenii importante de cooperare în ultimii ani”
Care sunt prioritățile TIAD pentru consolidarea comunității de afaceri turcești din România în anii următori?
„Prioritățile noastre sunt consolidarea solidarității dintre membri și investitori, îmbunătățirea serviciilor de ghidare pentru noile companii care intră pe piață, instituționalizarea dialogului constructiv cu autoritățile române și creșterea vizibilității comunității de afaceri turcești.
De asemenea, intenționăm să investim mai mult în educație, antreprenoriat tânăr și proiecte de responsabilitate socială”
Dacă ați putea transmite un singur mesaj publicului român despre contribuția investitorilor turci, care ar fi acesta?
Investitorii turci aduc în România nu doar capital, ci și prietenie, dedicare, încredere și angajament pe termen lung. Ei contribuie la consolidarea unei percepții pozitive a României în Turcia. Suntem mândri să participăm la dezvoltarea economică a acestei țări și considerăm legătura noastră umană cu poporul român drept cel mai valoros atu.
Sentimentul de „acasă” este cel care l-a determinat pe Ufuk Tandogan să scrie și o carte despre locuri turistice deosebite, dar mai puțin cunoscute din România, „Descoperă România” publicată în trei limbi diferite, și anume în turcă, română și engleză.
