Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre consecutive, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INS). Confirmarea marchează o schimbare majoră de trend și indică intrarea economiei într-o fază de contracție, pe fondul creșterii taxelor, scăderii consumului și deteriorării încrederii investitorilor.
Datele oficiale arată că PIB-ul a scăzut în trimestrul IV din 2025 față de trimestrul anterior, după o contracție deja înregistrată în trimestrul III, îndeplinind criteriul standard care definește recesiunea tehnică: două trimestre consecutive de scădere economică. Această evoluție confirmă avertismentele lansate în ultimele luni de economiști și mediul de afaceri, care semnalau o încetinire rapidă a economiei.
Deși pe ansamblul anului 2025 economia a rămas marginal pe creștere, dinamica negativă din ultimele două trimestre arată clar o deteriorare accelerată a activității economice.
Măsurile fiscale au accelerat contracția economiei
Intrarea în recesiune tehnică vine în contextul unui val de măsuri fiscale adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan, menite să reducă deficitul bugetar, dar care au avut efecte directe asupra economiei reale și asupra încrederii mediului privat.
Creșterea TVA, majorarea accizelor, creșterea taxelor pe dividende și introducerea unor noi obligații fiscale au redus lichiditatea din economie și au afectat direct consumul, principalul motor al creșterii economice din România în ultimii ani. Mediul privat, care a susținut creșterea economică în perioada post-pandemie, a fost pus sub presiune, iar investitorii au devenit mult mai prudenți.
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile de corecție fiscală au efecte economice negative pe termen scurt, afirmând că astfel de decizii produc inevitabil o contracție economică atunci când sunt aplicate pentru reducerea deficitului.
Această schimbare de politică fiscală a generat incertitudine și a afectat planurile de investiții. Companiile au început să reducă ritmul de extindere, să amâne investițiile și să adopte o poziție defensivă, în fața unui climat economic devenit imprevizibil.
Investitorii și mediul privat apasă frâna
Unul dintre cele mai clare efecte ale noilor măsuri fiscale este scăderea încrederii mediului privat. Antreprenorii și investitorii au reacționat rapid la creșterea poverii fiscale și la instabilitatea legislativă, reducând investițiile și adoptând o strategie de conservare a capitalului.
Această retragere a încrederii a avut un impact direct asupra economiei reale. Investițiile private au încetinit, consumul a scăzut, iar activitatea economică a pierdut din ritmul de creștere.
România se confruntă astfel cu un cerc economic negativ: creșterea taxelor reduce consumul și investițiile, ceea ce duce la scăderea creșterii economice, care la rândul său afectează veniturile bugetare și stabilitatea economică.
Un moment critic pentru economia României
Intrarea în recesiune tehnică marchează unul dintre cele mai sensibile momente economice pentru România din ultimii ani. Deși recesiunea tehnică nu înseamnă automat o criză economică profundă, ea reprezintă un semnal clar de vulnerabilitate și indică o schimbare majoră de direcție.
Impactul se resimte deja în economie: creșterea economică a încetinit, mediul privat este sub presiune, iar investitorii adoptă o poziție de așteptare.
Perspectivele pentru 2026 depind în mare măsură de stabilitatea fiscală, de predictibilitatea politicilor economice și de capacitatea autorităților de a restabili încrederea mediului privat.
Pentru moment, datele oficiale confirmă o realitate economică dificilă: România a intrat în recesiune tehnică, iar economia traversează o perioadă de corecție profundă, cu implicații directe asupra investițiilor, mediului de afaceri și stabilității economice generale.
Citește și
Ministrul Finanțelor despre recesiunea tehnică: Nu pot confirma, este posibil
