Putin aprobă o campanie de recrutare a studentelor ruse pentru spionaj
Vladimir Putin ar fi aprobat lansarea unei campanii de recrutare în Rusia, vizând în special studente, în baza unor criterii ce includ atât abilități intelectuale, cât și farmec personal, potrivit unui raport al publicației The Sun.
Campania este inspirată de modelul Annei Chapman, arestată în Statele Unite ale Americii în 2010 într-un caz de spionaj cu impact internațional. Selecția candidatelor este coordonată de femei-agente ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei, care vizitează direct campusurile universitare pentru recrutare.
La Universitatea de Stat din Novosibirsk, studenții ar fi fost convocați la întâlniri obligatorii în cadrul cărora li s-ar fi transmis că nici consumul de droguri nu ar reprezenta un obstacol pentru o carieră în spionaj, o afirmație care ridică semne de întrebare. Profilul căutat include persoane capabile „să obțină informații relevante, să le analizeze și să le prezinte eficient”, indicând atenția asupra colectării și interpretării datelor.
Mesaje similare ar fi fost transmise la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, unde a studiat Vladimir Putin. Acolo, o agentă identificată drept Tamara Netiksa ar fi declarat fără echivoc: „Avem nevoie de tineri bine pregătiți, dar mai ales de fete”, indicând o direcție clară a campaniei.
Elena Vavilova, o figură cunoscută în lumea spionajului, le-ar fi explicat studenților că performanța în domeniu nu depinde de tehnologie sau gadgeturi, ci de abilitatea de a câștiga încrederea țintei. Sub identitatea falsă Tracy Ann Foley, Vavilova a activat ani de zile în Canada și Statele Unite ale Americii până la destructurarea rețelei din care făcea parte, după arestarea Annei Chapman de către FBI.
Anna Chapman a devenit ulterior o figură aproape mondenă în Rusia și a recunoscut în interviuri că a fost recrutată inclusiv datorită capacității de a pătrunde în cercuri influente și de a atrage atenția bărbaților bogați. „Știam ce efect am asupra lor”, a spus ea, indicând că farmecul personal a fost una dintre principalele sale „arme” în activitatea de spionaj.
Fosta agentă și-a transformat experiența într-o carte, descriind o viață marcată de călătorii în orașe precum Paris sau Geneva și întâlniri cu milionari. O poveste similară este relatată de Aliya Roza, o altă fostă spioană rusă, care susține că a fost instruită să seducă și să manipuleze persoane influente, vorbind deschis despre tehnici de psihologie și control emoțional învățate încă din perioada pregătirii în structuri asociate KGB.
Subiectul a revenit în atenția publică în contextul unor cazuri investigate în Marea Britanie, unde mai multe femei sunt acuzate că ar fi făcut parte dintr-o rețea de spionaj rus care utiliza metode de tip „capcană cu miere”. Aceste practici presupun obținerea de date sensibile prin relații personale sau emoționale, exploatând încrederea și vulnerabilitățile țintelor.
Metoda de tip „capcană cu miere” rămâne unul dintre cele mai controversate instrumente ale spionajului clasic, folosit pentru influențarea, manipularea sau compromiterea persoanelor în poziții cheie. Deși tehnologia a evoluat, astfel de metode continuă să fie invocate în anchete și să alimenteze suspiciuni privind activități de influență derulate prin mijloace aparent informale.
În același timp, destinul Annei Chapman continuă să atragă atenția. În 2025, aceasta a ajuns la conducerea „Muzeului de Istorie a Spionajului” din Moscova, devenind un exemplu al modului în care un trecut controversat poate fi reconfigurat într-o poveste de succes pe plan intern.
