Pentagonul analizează suspendarea Spaniei din NATO și revizuirea politicii față de Regatul Unit
Un e-mail intern al Pentagonului prezintă opțiuni pentru Statele Unite privind sancționarea aliaților NATO care au blocat operațiunile americane în războiul din Iran, printre acestea fiind suspendarea Spaniei din alianță și revizuirea sprijinului pentru pretențiile Regatului Unit asupra Insulelor Falkland.
Nota internă exprimă nemulțumirea față de refuzul unor state membre NATO de a acorda Statelor Unite dreptul de acces, stabilirea bazelor și survolare (ABO) necesar pentru operațiunile militare în Iran. Potrivit unui oficial anonim citat de Reuters, e-mailul susține că ABO reprezintă „doar linia de bază absolută pentru NATO” și că opțiunile sunt analizate la niveluri înalte în Pentagon.
Una dintre opțiuni prevede suspendarea țărilor considerate „dificile” din posturi importante sau prestigioase în cadrul NATO. Spania este menționată explicit ca țară vizată, guvernul său socialist, condus de Pedro Sánchez, fiind acuzat că a blocat accesul americanilor la bazele aeriene și a refuzat în mod constant să aloce sumele asumate pentru apărare. Premierul spaniol a reacționat, afirmând că guvernul său nu ia decizii „pe baza e-mailurilor”, ci „pe baza documentelor și pozițiilor oficiale”.
Statele Unite dispun de două baze militare importante în Spania: Stația Navală Rota și Baza Aeriană Morón, pe care nu le-au putut folosi pentru războiul din Iran din cauza restricțiilor impuse de autoritățile spaniole.
Președintele american Donald Trump a criticat dur aliații NATO pentru că nu au trimis nave să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz, închisă transportului maritim global după începerea războiului aerian pe 28 februarie. Într-un interviu pentru Reuters din 1 aprilie, el a declarat că ia în considerare retragerea SUA din alianță, întrebând retoric: „Nu ați face-o dacă ați fi în locul meu?”. Însă oficialul Pentagonului citat de Reuters a precizat că e-mailul nu sugerează o astfel de retragere și nu propune închiderea bazelor americane din Europa.
Secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a răspuns referitor la e-mail: „Așa cum a spus președintele Trump, în ciuda a tot ceea ce au făcut Statele Unite pentru aliații noștri NATO, nu au fost acolo pentru noi”. El a adăugat: „Departamentul de Război se va asigura că președintele are opțiuni credibile pentru a se asigura că aliații noștri nu mai sunt un tigru de hârtie și, în schimb, își fac partea”. Wilson a încheiat spunând că nu au alte comentarii privind deliberările interne.
Conflictul dintre SUA și Israel pe de o parte și regimul din Iran pe de altă parte a generat îngrijorări privind viitorul NATO, bloc militar vechi de 76 de ani, în condițiile în care unele state europene au adoptat poziții ostile față de operațiunile americane. Marea Britanie, Franța și alte state au susținut că aderarea la blocada navală americană ar echivala cu intrarea directă în război, dar ar fi dispuse să contribuie la menținerea strâmtorii deschise după încheierea conflictului sau în cazul unui armistițiu durabil.
Oficialii administrației Trump au subliniat că NATO nu poate funcționa ca o stradă cu sens unic. Aceștia și-au exprimat frustrarea față de Spania, unde conducerea de extremă stânga a declarat că nu va permite ca bazele sau spațiul său aerian să fie folosite pentru războiul contra dictaturii islamiste de la Teheran. În acest context, e-mailul subliniază că opțiunile prezentate au ca scop transmiterea unui semnal ferm aliaților NATO pentru a „reduce sentimentul de îndreptățire al europenilor”.
Suspendarea Spaniei din alianță ar avea un impact limitat asupra operațiunilor militare americane, dar ar genera un efect simbolic semnificativ, potrivit documentului. Oficialul citat nu a oferit detalii despre mecanismele prin care SUA ar putea implementa o astfel de suspendare, iar Reuters nu a putut confirma existența unui mecanism NATO pentru aplicarea acesteia.
Memorandumul mai include o opțiune privind revizuirea sprijinului diplomatic american pentru „posesiunile imperiale” europene de lungă durată, menționând explicit Insulele Falkland, administrate de Regatul Unit, dar revendicate de Argentina. Președintele argentinian Javier Milei este un aliat al lui Trump.
Războiul scurt dintre Marea Britanie și Argentina din 1982, provocat de tentativa Argentinei de a cuceri insulele, rămâne un punct sensibil. Trump a criticat în mod repetat prim-ministrul britanic Keir Starmer, numindu-l „laș” pentru refuzul de a susține războiul american cu Iranul, afirmând că „nu este Winston Churchill” și calificând portavioanele britanice drept „jucării”.
Marea Britanie a refuzat inițial o cerere americană de a permite atacuri asupra Iranului de pe bazele comune, dar ulterior a acceptat misiuni defensive pentru protejarea cetățenilor din regiune, inclusiv britanici, în contextul represaliilor iraniene.
Secretarul american de Război, Pete Hegseth, a declarat la începutul lunii aprilie că războiul cu Iranul a scos la iveală „multe lucruri”, menționând că rachetele iraniene cu rază lungă de acțiune nu pot lovi Statele Unite, dar pot ajunge în Europa. El a subliniat: „Primim întrebări, obstacole sau ezitări… Nu e o alianță prea bună dacă ai țări care nu sunt dispuse să-ți fie alături atunci când ai nevoie de ele”.
