Pacea în Ucraina: München sau Gaza
Tot ce am aflat pînă acum, oficial sau din zvonuri, din ceea ce s-a scurs după negocieri secrete (sau mai puțin secrete) ne duce către această concluzie, una dintre cele mai pesimiste și lipsite de perspectivă.
Alternativa pentru mult dorita pace în războiul din Ucraina este soluția München – respectiv cedări de teritorii și multe alte condiții umilitoare pentru ucraineni după trei ani de războaie sîngeroase, sacrificii materiale și de vieți umane – sau soluția Gaza – adică bombardamente cu drone, rachete etc. pînă cînd localitățile ucrainene vor ajunge una cu pămîntul. Ar mai exista o soluție pe care nimeni nu o vrea: un război european.
Eu cred că toate eforturile pentru a implementa condiții rezonabile, echilibrate, care să sancționeze agresorul-Rusia, propuse de Uniunea Europeană sînt inutile. Moscova, respectiv Vladimir Putin, a spus clar, cu subiect și predicat: ori cedează ucrainenii de bunăvoie teritoriile pe care le vrea Rusia, „ori le vom lua cu forța“. Cam așa s-a întîmplat în urmă cu aproape 90 de ani la München. Deosebirea este că Cehoslovacia nici măcar nu a participat la negocieri și nu a vrut să se implice într-un război de una singură. Acum, cel puțin în al 12-lea ceas, ucrainenii au fost invitați în etapa în care au fost cît de cît modificate cele 28 de puncte rușinoase ale planului american de pace.
Cu certitudine, dacă pînă la urmă se va ajunge la o negociere americano-rusă, Ucraina nu va fi de față. Poate va fi undeva într-o altă clădire sau la un alt etaj și i se va permite să participe la anunțarea rezultatelor, care vor depinde de bunăvoința președintelui Trump, dacă în acea zi ar dori să-și asculte consilierii mai rezonabili sau îi va face pe plac prietenului său, Vladimir.
Dar depășind abordarea mea – recunosc, subiectivă – alimentată de furia provocată de felul în care s-au desfășurat pînă acum evenimentele și cu gîndul la consecințele globale ale unei înțelegeri bazate doar pe avantajele părților care negociază, adică Rusia și SUA, să analizăm unele dintre marile obstacole care stau în calea unui acord satisfăcător pentru Ucraina și Rusia.
Trebuie să recunoaștem adevărul formulat de premierul ungar Viktor Orban la ultima lui întîlnire la Washington cu Donald Trump, care l-a întrebat dacă Ucraina ar putea cîștiga războiul. Răspunsul premierului ungar a fost: „minuni se pot întîmpla oricînd“. Dar cum „minuni în vremea noastră nu văz a se mai face“, spunea Grigore Alexandrescu acum 200 de ani, în condițiile actuale, Ucraina nu poate cîștiga acest război. Nu poate cîștiga deoarece nu are în primul rînd potențialul uman.
Din punctul de vedere al tehnicii militare, ea a fost ajutată de foarte multe țări, inclusiv Statele Unite, dar de multe ori ajutoarele au venit cu țîrîita, din varii motive, printre care și unele birocratice. Ucraina nu a căpătat tot ceea ce și-a dorit. De multe ori, ca să exercite presiuni asupra Kievului, SUA au reținut anumite arme sau au refuzat să împărtășească cu Ucraina informații vitale pentru desfășurarea luptelor.
Pentru a evita criticile Radei și ale partenerilor occidentali, Zelenski a acceptat și a salutat „sacrificul“ făcut de șeful său de cabinet și a declarat că își va reorganiza administrația.
Așa cum am mai arătat, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a face mai rezonabil proiectul de pace american, intervenție care nu a fost pe placul lui Vladimir Putin deoarece, a apreciat el, subminează calea spre ajungerea la un acord, în condițiile cerute de el.
Esențială este însă poziția președintelui Trump. Se știe că, așa cum a dorit încheierea războiului din Gaza, o promisiune electorală, tot așa dorește și încheierea războiului din Rusia, la fel o promisiune electorală. Donald Trump vrea Premiul Nobel pentru Pace, pe care l-a scăpat anul acesta, dar îl poate obține la anul.
Dincolo de această recompensă prestigioasă, se ascund interese mult mai mari, legate de cooperarea economică și de cîștigurile de pe urma lor, atît în raport cu Ucraina, cît mai ales cu Rusia. Cine a citit prima variantă a acordului de pace a putut constata cu uimire cît de rapid s-ar ridica sancțiunile impuse Moscovei.
Trump nu-și ascunde intențiile, respectiv că aspectul de afaceri al unor negocieri este prioritar față de considerentele ideologice, lucru afirmat răspicat în timpul vizitei efectuate astă-primăvară în țările din Golf. Așa s-ar explica compromisurile cerute Ucrainei în acordul de pace american, o condiție esențială din partea Rusiei.
În ceea ce-l privește pe Putin, el rămîne de neclintit. Singura propunere valabilă este planul inițial american și deocamdată negocieri fără Ucraina – soluția München. Dacă nu, continuă conflictul, din ce în ce mai brutal, mai distrugător – soluția Gaza.
În pofida celor trei ani de război și a sancțiunilor internaționale, se pare că, potrivit unor analiști, rușii resimt destul de puțin consecințele acestora. O cedare a Rusiei ar interveni dacă s-ar constata o nemulțumire generală, o revoltă a populației. Nu este cazul, deoarece tot economiștii afirmă că Moscova a făcut eforturi uriașe ca rușii să nu trebuiască să se confrunte cu o scădere dramatică a nivelului de trai. În ceea ce privește Ucraina, chiar dacă popularitatea lui Zelenski s-a mai redus, iar ucrainenii trăiesc în condiții mizerabile, ei nu sînt dispuși să cedeze. De aceea, la această oră, „terțul este exclus“.
