Numărul emigranților din țările occidentale atinge un nivel record, migrația se intensifică
Emigrația din statele occidentale a înregistrat o creștere fără precedent în 2024, cu aproximativ 4 milioane de persoane care au părăsit aceste țări, conform estimărilor publicate de The Economist.
Creșterea emigrației în mai multe țări dezvoltate depășește nivelurile înregistrate înainte de pandemia COVID-19. Datele agregate pentru 31 de țări indică că aproximativ 4 milioane de persoane au emigrat în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de circa 20% față de perioada pre-pandemică.
Fenomenul nu este uniform, dar este clar vizibil în multe economii dezvoltate. De exemplu, în Canada, numărul persoanelor care au plecat în trimestrul al treilea din 2025 a crescut cu 34% comparativ cu acum șase ani. Emigrația a crescut cu 29% în Noua Zeelandă în 2025 față de 2019, iar în Suedia creșterea depășește 60%.
Autoritățile din Italia au raportat un „boom al emigrației către țări străine”, iar în Islanda nivelul emigrației a ajuns la cel mai ridicat punct înregistrat până acum.
O mare parte din această creștere este legată de efectele post-pandemice. În 2022 și 2023, numeroase state occidentale au înregistrat un val important de imigrație, inclusiv a persoanelor cu ședere temporară sau intenții nepermanente.
Odată cu stabilizarea acestor situații, o parte a migranților a părăsit țările de destinație. Studenții au terminat studiile, lucrătorii temporari s-au întors în țările lor natale, iar unii dintre cei care intenționau să rămână pe termen lung au renunțat la planuri.
Din această cauză, statisticile reflectă atât plecări definitive, cât și reveniri sau relocări, ceea ce a amplificat aparent numărul emigranților.
Datele arată o creștere a mobilității internaționale a forței de muncă înalt calificate. Potrivit analizelor OECD, numărul cetățenilor occidentali care locuiesc în alte țări occidentale a crescut cu aproximativ 2 milioane între 2019 și 2024.
Statele Unite au absorbit peste 40% din această creștere, dar în anumite domenii, precum tehnologia, mai mulți lucrători americani s-au mutat în Europa decât invers.
Analizele indică și o creștere de 11% a numărului cetățenilor americani expatriați între 2019 și 2024.
Un factor important îl reprezintă schimbările generate de piața muncii în perioada pandemiei. Munca la distanță s-a răspândit, iar unele companii internaționale din domenii precum consultanța științifică și tehnică angajează cu 36% mai mulți lucrători în afara granițelor decât în 2019.
Un alt motiv este fiscalitatea. În mai multe țări occidentale, impozitele pe veniturile mari au crescut. În Regatul Unit, rata efectivă de impozitare pentru primii 1% dintre contribuabili este de aproximativ 40%, față de sub 35% în anii 2000. În Statele Unite, nivelul total al taxării pentru veniturile mari, incluzând taxele federale, statale, locale și impozitele corporative, se situează aproape de maximele istorice.
Un al treilea factor este politic. Nemulțumirile legate de climatul politic intern influențează unele decizii de relocare. Exemplele includ persoane din Statele Unite care se opun politicilor asociate lui Donald Trump, cetățeni britanici critici la adresa guvernării lui Keir Starmer și grupuri conservatoare din Canada care preferă relocarea după ani de guvernare liberală.
Un studiu realizat de Assaf Razin de la Universitatea Tel Aviv, pe baza datelor OECD, evidențiază că „declinul democratic tinde să crească emigrația”.
Creșterea numărului de plecări are efecte economice în țările de origine, mai ales în economiile mici sau cu populație îmbătrânită. Pierderea contribuabililor activi poate reduce veniturile fiscale și agrava presiunile asupra bugetelor publice.
În unele țări din Europa de Est, emigrația continuă a fost asociată cu dificultăți pe piața muncii și cu probleme bugetare.
Există și implicații politice. Cercetările lui Daniel Auer de la Collegio Carlo Alberto din Torino și Max Schaub de la Universitatea din Hamburg privind Europa Centrală și de Est arată că emigranții sunt în general mai liberali decât cei care rămân, iar plecarea acestora „a fost însoțită de o deteriorare a democrației în țările de origine”.
Țările de destinație beneficiază de intrarea forței de muncă înalt calificate. De pildă, numărul americanilor stabiliți în Germania a crescut cu peste 60% în ultimul deceniu.
De asemenea, diaspora occidentală s-a extins în mai multe regiuni. Țări precum Țările de Jos au atras un număr ridicat de noi rezidenți raportat la populația totală.
Totuși, migrația nu este întotdeauna definitivă. În Noua Zeelandă, aproximativ 40% dintre cei născuți în țară care emigrează se întorc ulterior. Aceste reveniri sunt asociate cu aducerea de economii, idei de afaceri și experiență profesională acumulată în străinătate.
Datele agregate indică o intensificare a mobilității internaționale în rândul cetățenilor occidentali. Acest fenomen este alimentat de factori economici, fiscali și politici și include atât relocări temporare, cât și permanente.
Impactul se resimte simultan în economiile de origine și în cele de destinație, prin redistribuirea forței de muncă și a capitalului uman.
